Grecia testează o nouă armă în lupta cu încălcările rutiere: camerele inteligente generate de inteligența artificială

Grecia a intrat in noua eră a supravegherii rutiere, în contextul în care tehnologia devine din ce în ce mai prezentă în domenii sensibile, precum siguranta rutieră. Un proiect pilot desfășurat în capitala Atena a demonstrat cât de eficient și, în egală măsură, controversat poate fi un sistem bazat pe inteligență artificială. În doar patru zile, o singură cameră de trafic instalată într-o zonă strategica a orașului a celebra peste 1.000 de sancțiuni, un număr care a ridicat serioase întrebări despre comportamentul șoferilor și despre viitorul supravegherii rutiere în Europa.

Camere inteligente, rezultate spectaculoase

Noile camere AI din Grecia nu se limitează la simpla măsurare a vitezei, ca radarele tradiționale. Acestea pot detecta automat o gamă variată de abateri grave de la regulile de circulație, precum trecerea pe culoarea roșie, nepurtarea centurii de siguranță sau utilizarea telefonului mobil la volan. Sistemul funcționează noaptea, în condiții de trafic intens, și poate identifica rapid încălcări, înregistrează clipuri video și imagini statice criptate și marcate temporar, asigurând ștergerea oricărei interpretări subiective.

Detecțiile sunt complet automatizate, fără intervenția directă a poliției, iar șoferii primesc acasă sau pe email amenzile digital, prin SMS sau platforme guvernamentale online. Această metodă elimină negocierile sau avertismentele verbale, transformând aplicarea legii într-un proces recut, precis și neocolit de intervenții umane.

Cifre alarmante și presupuse beneficii

Rezultatele obținute în cadrul proiectului pilot sunt impresionante. Într-un interval de doar patru zile, camerele AI au înregistrat aproximativ 2.500 de încălcări grave în opt zone centrale ale Atenei. Cea mai cunoscută a fost pe bulevardul Syngrou, unde o singură cameră a surprins peste 1.000 de încălcări, aproape jumătate din totalitatea celor observate. Altfel spus, problemele de comportament la volan nu mai sunt limitate la cazuri izolate, ci par să devină un adevărat flagel, cu consecințe grave pentru siguranța rutieră.

Autoritățile estimează că, în cazul în care toate camerele vor fi operaționale la nivel național, veniturile generate din amenzi ar putea ajunge la sute de mii de euro în doar câteva zile, fapt ce a declanșat numeroase discuții despre motivațiile financiare din spatele programului. Sancțiunile pentru utilizarea telefonului mobil sau nepurtarea centurii de siguranță pot ajunge până la 350 de euro, în timp ce depășirea vitezei legale poate costa între 150 și 750 de euro, în funcție de gravitate.

De la pilot la o strategie națională

Guvernul elen susține însă că intenția principală nu este colectarea de bani, ci reducerea drastică a accidentelor și a victimelor rutiere. Ministrul guvernelor digitale a afirmat că sistemul este o măsură politică menită să protejeze vieți și să asigure aplicarea egală a regulilor în tot teritoriul.

În prezent, Grecia a pornit cu opt camere AI active, dar are planuri ambițioase, vizând instalarea unui total de circa 2.000 de camere fixe la nivel național, plus alte 500 de unități mobile. Acestea din urmă vor fi montate pe autobuze de transport public și pe alte vehicule, pentru a monitoriza utilizarea abuzivă a benzilor dedicate și abaterile în traficul interurban.

Experiența Greciei nu este un caz izolat. În alte state europene și în Statele Unite, alte sisteme similare de supraveghere bazate pe inteligență artificială se află în implementare, dar multitudinea de încălcări și rapiditatea cu care s-a concretizat acest experiment grecesc au atras atenția asupra unei probleme de fond: diferența tot mai mare între regulile scrise și comportamentul real al șoferilor.

Discuțiile despre supraveghere, viața privată și precizia algoritmilor sunt încă în toi, însă cert este că tehnologia începe să modeleze o nouă normalitate pe drumurile din Grecia și din alte părți. În timp ce investițiile continue în astfel de sisteme promit un trafic mai sigur, rămâne de văzut dacă societățile vor accepta pe termen lung această supraveghere sporită sau dacă ela va deveni o normalitate acceptată și inevitabilă.