Peste 450 de blocuri din București trăiesc de aproape o lună fără apă caldă și căldură, o situație care a devenit simbol al dificultăților sistemului de termoficare din Capitală. Problemele au început încă din 4 ianuarie, când o avarie majoră la CET Sud a întrerupt furnizarea agentului termic în zonele din Sectoarele 2 și 3, afectând direct peste 3.500 de locuințe. De atunci, bucureștenii se confruntă cu temperaturi extreme în plină iarnă, dar și cu o nesiguranță acută legată de revenirea la normal a serviciilor esențiale.

### Bomba termică: avarie la CET Sud și controverse în distribuție

Infracțiunea tehnică s-a produs în dimineața zilei de 4 ianuarie, fiind cauzată de fisurarea unei țevi din cazanul de abur nr. 4, aflat în incinta CET București Sud. Potrivit Electrocetralei București (ELCEN), responsabilă pentru operarea centralei, avaria a apărut la ora 06:50, ca urmare a unei evoluții imprevizibile a fisurii. În mod surprinzător, compania a anunțat imediat că a reușit să remedieze problema pe 6 ianuarie, susținând că a continuat să furnizeze agent termic chiar și cu un cazan învechit, însă realitatea a fost cu totul alta pentru milioanele de bucureșteni.

Termoenergetica, societatea aflată în subordinea Primăriei Capitalei, a anunțat că problema principală a fost lipsa de debit pentru distribuția agentului termic, invocând o „carență de debit insuficient pentru livrare apă caldă de consum și încălzire” de la CET Sud. În replică, ELCEN a respins aceste acuzații și a dat vina pe starea rețelei de distribuție, acuzând infrastructura învechită și pierderile din sistem.

Deși oficialii au fixat termenul pentru reparații pentru 7 ianuarie, această dată a fost depășită, iar până la finalul săptămânii, funcționarea sistemului a funcționat la doar 62% din capacitate, lăsând bucureștenii fără căldură și apă caldă în cele mai geroase zile din ianuarie.

### Divergențe între operatori și încercări de stabilizare

În ciuda promisiunilor de reumplere a sistemului, blocurile nu au primit încă agent termic în parametrii normali, iar termenele de revenire au fost tot mai amânate. Termoenergetica a anunțat inițial că problema se va remedia până pe 12 ianuarie, dar această dată a fost depășită, iar situația continuă să fie critică pentru sute de mii de locuitori.

Pe 12 ianuarie, directorul ELCEN anunța că centralele funcționează cu un adaos de aproape 300 de tone de apă pe oră peste limita de avarie, pentru a compensa pierderile din rețea și presiunea insuficientă necesară pentru a menține temperatura. Acest exces de apă a dus, însă, la suprasolicitarea sistemului, iar eforturile de echilibrare au avut efecte temporare, fără a reuși să repornească sistemul în condiții normale.

Situația s-a manifestat ca o criză sistemică, cu imobile din zone cheie ale orașului fiind nevoite să îndure temperaturi de -12 grade noaptea, fără apă caldă sau încălzire. Analistii vorbesc despre o problemă structurală: rețeaua de termoficare din București este extrem de învechită și insuficient adaptată la condițiile de ger extrem, iar reabilitările planificate s-au făcut cu întârziere, agravând situația.

### Speranțe și perspective: când va fi reluat serviciul complet

Ultimul termen pentru revenirea la parametrii normali a fost stabilit pentru 16 ianuarie, însă acesta a fost respectat doar parțial, cu unele blocuri reîncepând să beneficieze de apă caldă și căldură, în timp ce altele au rămas în întârziere. În acest context, Termoenergetica promite acum că toate blocurile rămase fără serviciu vor fi reconectate până pe 31 ianuarie, însă realitatea rămâne incertă.

În ciuda acestor eforturi, problema fundamentală persistă: infrastructura învechită, incapacitatea de a menține presiunea necesară în condițiile de ger extrem și lipsa unui plan de modernizare eficient. Pentru bucureșteni, iarna devine mai mult decât o dificultate sezonieră – devine o luptă pentru basic needs într-un oraș în care sistemul de termoficare dă semne de colaps în condiții de stres maxim.