Termoenergetica, aproape de pragul colapsului financiar, încrâncenată de pierderi uriașe și datorii istorice

Criza sistemului de termoficare din București ajunge în punctul critic. Conform unui proiect de hotărâre supus dezbaterii în Consiliul General al Capitalei, societatea Termoenergetica, administrată de Primăria Capitalei, se confruntă cu pierderi financiare care totalizează aproape 1,6 miliarde de lei din momentul înființării sale în 2019 până în prezent. Aceasta înseamnă un dezastru financiar de proporții, sursă a unei situații ce pare să fie departe de a fi rezolvată în viitorul apropiat.

Datorii de peste 1,6 miliarde de lei și fluxuri de numerar eșuate

Cifrele vorbesc de la sine. La începutul acestui an, datoriile totale ale companiei ajungeau la 1.611.243.254 de lei, din care peste 1,4 miliarde de lei erau datorii către furnizorul principal, ELCEN București. În același timp, societatea avea de încasat doar puțin peste 720 de milioane de lei, cea mai semnificativă sumă fiind subvenția plătită de municipalitate în numele bucureștenilor pentru acoperirea diferenței de preț a energiei termice.

Această diferență dintre datorii și creanțe indică un deficit de aproape 888 de milioane de lei, sumă care reprezintă o pierdere acumulată, de fapt, din 2019 încoace. Problema devine și mai urgentă dacă ținem cont de faptul că, de-a lungul timpului, infrastructura a fost în stare avansată de degradare, iar pierderile de căldură și apă au ajuns la cote alarmante. Sistemul, extrem de vechi și defectuos, funcționează la limita de avarie, afectând continuitatea serviciului de termoficare.

Cauzele unui colaps programat: infrastructură degradată și gestionare defectuoasă

Situația precară a sistemului de termoficare din București are rădăcini adânci. Potrivit documentelor analizate, unul dintre motivele majore îl reprezintă uzura extremă a infrastructurii, care depășește jumătate de deceniu de la înființare. În plus, reteaua suferă de pierderi enorme de agent termic, estimându-se că anul trecut s-au pierdut peste 17,5 milioane de metri cubi de apă, într-o aparentă luptă cu pierderile de fluid și energie.

Acest circuit viciat, combinat cu un management vechi și ineficient, a condus la un fenomen de degradare continuă, în condițiile în care reteaua funcționează aproape de limitele de siguranță. Pierderile de energie, dar și cele volumetrice, sunt atribuite, conform experților, faptului că echipamentele folosite sunt prea uzate pentru a mai funcționa eficient, iar infrastructura aproape că nu mai suportă consumul.

În plus, sistemul suport suportă circa 60% din costurile pentru populație, iar bugetul municipalității suferă de pe urma unor condiții fiscale restrictive și a faptului că este iminentă subfinanțarea. Toate aceste obstacole împing în continuare sistemul spre colaps, menținând infrastructura într-un stadiu de aproape de totală degradare, după ce, la rândul său, a avut parte de multiple întreruperi și lucrări de reabilitare.

Perspectiva unui audit extern: o soluție pentru salvare?

Noul primar general, Ciprian Ciucu, a decis să includă în planul de acțiune și un audit extern, cu scopul de a înțelege mai bine cauzele pierderilor enorme ale Termoenergetica. El a explicat că a avut întâlniri cu reprezentanții societății și cu reglementatorii de la ANRE pentru a discuta problemele de bază ale sistemului, recunoscând că situația s-ar putea repeta dacă nu vor fi luate măsuri concrete.

„După ce RADET a fost desființată și înlocuită cu Termoenergetica, această din urmă are fix aceleași probleme pe care le-a avut RADET-ul: în fiecare an de la (re)înființare a avut pierderi uriașe!”, a declarat oficialul, precizând că trecerea amândurora prin același tipar de gestionare duce inevitabil spre falimentul de acum.

Cu toate acestea, adoptarea unui audit extern reprezintă doar o primă etapă. Lupta pentru salvarea sistemului de termoficare a Bucureștiului rămâne severă, iar planurile pentru reabilitarea infrastructurii și pentru reducerea pierderilor vor necesita resurse uriașe, timp și reforme profunde. În cazul în care aceste măsuri nu vor fi implementate în mod eficient, riscul ca aceste datorii uriașe să ducă societatea în pragul colapsului devine tot mai real.

Rămâne de văzut dacă, în urma analizelor și reformelor, sistemul de termoficare al Capitalei va putea fi redresat pentru a servi bucureștenii în condiții decente, sau dacă va continua să fie o gaură neagră a administrării publice, în care resursele publice se pierd groaznic și fără speranță de recuperare. Un lucru este cert: problema trebuie abordată cu maximă prioritate, dacă nu vrem ca Bucureștiul să rămână fără un serviciu de heating funcțional în sezonul rece.