Avarii majore și pierderi record la rețeaua de termoficare din București: semnele unei crize persistente

Deși în ultimii ani s-a observat o tendință de reducere a pierderilor din sistemul de termoficare al Bucureștiului, această evoluție a avut o încetinire bruscă, iar datele oficiale arată o restructurare negativă a situației. După doi ani în care strategia de reabilitare și investiții pareau să îmbunătățească condițiile rețelei, realitatea din teren dovedește o deteriorare accelerată, iar sistemul dezvăluie semne clare de epuizare. În ultimul sezon, pierderile de apă, deja ridicate, au ajuns aproape să atingă pragurile critice, semn că rețeaua subterană se confruntă cu o criză profundă.

Rețeaua în declin: pierderi în creștere și deteriorare rapidă

Datele furnizate de Compania Municipală Termoenergetica București (CMTEB) arată o creștere alarmantă a debitului de adaos de apă, indicator care reflectă pierderile masive suferite de sistem. În 2024, această valoare a urcat la aproximativ 1.998 de tone de apă pe oră, față de 1.802 tone în anul anterior, atingând un nivel apropiat de cel înregistrat în anii cei mai critici—2021 și 2022. Creșterea cu aproape 200 de tone într-un singur sezon indică fie apariția unor noi avarii, fie reapariția unor probleme vechi nevăzute până acum.

„Volumul pierderilor din sezonul 2024 s-a apropiat periculos de pragul „psihologic” și tehnic de 2.000 de tone”, explică oficialii. Această sumă de apă pierdută nu este doar o problemă de resursă, ci și o povară economică uriașă. În cifre, aceste pierderi semnificative înseamnă aproape 14.700 de căzi de apartament pline, o cantitate de apă suficientă pentru a asigura igiena și confortul unui oraș de dimensiunea unui oraș de provincie, pentru o oră întreagă.

În plus, deteriorarea rețelei reflectă și un circuit vicios: pentru a menține presiunea necesară funcționării, Termoenergetica este obligată să pompeze continuu mari volume de apă, ceea ce contribuie la uzarea prematură a echipamentelor din centralele ELCEN, sistemul de producție fiind tot mai vulnerabil. Chiar și în condițiile în care nu mai sunt avarii majore pe magistralele principale, acestea sunt înlocuite de situații de avarii aleatorii, cronice.

Criza infrastructurii vechi și conflictele de responsabilitate

Reprezentanții companiei recunosc faptul că infrastructura învechită, antică, contribuie în mod decisiv la această stare de fapt. În mai multe rânduri, s-a semnalat faptul că CET-urile din București, în special cel de la Sud, necesitau investiții și modernizări pentru a fi conforme cu legislația de protecție a mediului, dar procesul a fost din păcate întârziat. În 2021, Buletin de București dezvăluia că CET Sud era obligat să își modernizeze instalațiile pentru a evita poluarea excesivă, dar până acum aceste recomandări s-au rezumat la promisiuni nefinalizate.

Mai grav, unele instalații vechi au fost reactive și repornite ilegal, fără avize și fără monitorizarea corespunzătoare a emisiilor de noxe, în condițiile în care infrastructura de bază nu a fost niciodată reabilitată în integralitate. Acest fapt duce la un cerc vicios de pierderi și risipă, iar eforturile pentru modernizare sunt întârziate din cauza birocrației și a abordărilor fragmentare ale autorităților.

Perspective și provocări viitoare

Situația devine tot mai critică pe măsură ce se agravează problemele vechii infrastructuri și se menține necesitatea de a suplimenta constant apa pentru a compensa pierderile. În ciuda unor pași sporadici în direcția modernizării, rețeaua de termoficare din București rămâne un sistem fragil, vulnerabil, și, cel mai important, ineficient din punct de vedere economic și ecologic.

Deocamdată, oficialii evită să ofere estimări pentru sezonul actual, reamintind că datele finale vor fi disponibile abia la încheierea acestuia. Însă evoluția indică faptul că, dacă nu vor fi implementate măsuri radicale, problema pierderilor și a avariilor va continua să crească, afectând atât bugetul municipalității, cât și confortul bucureștenilor.

Într-un peisaj în care infrastructura învechită, gestionarea deficitară și lipsa de investiții de durată sunt probleme acute, întrebarea rămâne deschisă: va reuși Bucureștiul să rămână funcțional în condițiile actuale sau va fi nevoie de o resetare radicală a sistemului de termoficare? În timp ce vremurile de iarnă se apropie, aceste provocări tărăgănează dezbateri și decizii cruciale pentru oraș.