Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a fost nevoită să ia cuvântul după o ședință sindicată de lipsa de cvorum, eveniment care a reaprins tensiunile în instituție în contextul disputelor politice și de legitimitate care o înconjoară. Într-o conferință de presă scurtă, aceasta a criticat dur comportamentul unor colegi judecători, acuzându-i de folosirea unui pretext slab pentru a părăsi în bloc sala de ședințe și pentru a împiedica desfășurarea activității instituției fundamentale pentru statu quo-ul democratic și constituțional al țării.

Contextul conflictului la Curtea Constituțională

De câteva luni, Curtea Constituțională a României traversează o perioadă tensionată, marcate de suspiciuni de blocaje și provocări din partea unor judecători în contextul disputei legate de mandate, numiri și influența politică. Recent, în contextul unui proces de selecție a noilor judecători sau interpretări controversate ale legislației, anumite decizii au fost amânate sau respinse din cauza lipsei de cvorum.

Această ultimă întâmplare s-a petrecut într-o zi în care, pentru a doua oară, patru judecători au anunțat că nu vor participa la ședință, afirmând că nu au avut suficiente informații pentru a decide. În realitate, însă, surse apropiate au indicat că gestul lor pare a fi motivat de nemulțumiri legate de ordinea de zi sau de pozițiile politice externe și interne ce influențează activitatea Curții. Cert este că, în momentul în care au părăsit sala, instituția a rămas fără cvorumul necesar pentru a lua decizii, falimentând astfel procedura de luare a hotărârilor.

Reacția președintei: „Este un pretext extrem de șubred”

Simina Tănăsescu a subliniat, în declarația sa, că cele patru judecătoare au ales să plece sub pretextul unor obiecții minore, într-un mod netransparent și fără a oferi soluții pentru continuarea ședinței. „Acești colegi au folosit un pretext extrem de șubred ca să părăsească ieri sala, lăsând Curtea fără cvorum, încălcând în mod flagrant regulile de funcționare ale instituției,” a declarat președinta.

Ea a adăugat că astfel de gesturi „fragile” nu pot justifica blocarea unor decizii importante pentru stat și pentru funcționarea justiției, crescând neliniștea în rândul tuturor celor implicați în procesul decizional. În același timp, Tănăsescu a cerut tuturor colegilor judecători să își îndeplinească responsabilitățile conform statutului și să evite comportamente care compromit credibilitatea Curții și a sistemului judiciar în ansamblul său.

Backstory-ul polemicii și implicațiile politice

Criza Curții Constituționale nu este un fenomen singular, ci face parte dintr-un context amplu de conflicte politice și încercări de influențare a justiției. În ultimele luni, în urma unor modificări legislative, anumiți politicieni și actori din sfera politică au exprimat nemulțumiri față de deciziile Curții, considerându-le uneori în defavoarea intereselor lor sau din motive ideologice.

De asemenea, anumite dosare sensibile, precum cele de control asupra guvernului sau interpretarea legislației electorale, au fost tot timpul puncte de tensiune între Curte și alte instituții sau factor politic, accentuând polarizarea acestei instituții fundamentale pentru statul de drept.

Noile perspective pentru Curte și reforme necesare

Declarația președintei Tănăsescu survine într-un moment în care încep să apară semne de încercare de a restabili un climat de colaborare și responsabilitate în cadrul Curții. În clipa de față, însă, tensiunile rămân, iar așteptările sunt ca viitorul apropiat să aducă măsuri concrete de consolidare a colegialității și transparenței decizionale.

În condițiile în care patru judecători au refuzat să participe la ședința programată, întrebarea legitimă rămâne: cum poate funcționa, în aceste condiții, o instituție menită să apere Constituția? Pe măsură ce se intensifică discuțiile despre posibile reforme și schimbări în alcătuirea Curții, tot mai multe voci cer transparentizare și reguli mai stricte în privința participării și deciziilor judecătorilor.

Curtea Constituțională, indicatorul cel mai delicat al sănătății democrației românești, se află din nou în centrul unui scandal ce poate avea repercusiuni pe termen lung asupra încrederii publice. Rămâne de urmărit dacă aceste tensiuni vor duce la o restructurare a modului de funcționare sau vor amplifica o criză de legitimitate profundă, cu potențial de destabilizare a întregii justiții.