Curtea Constituțională a României este așteptată să dezbată, luni, sesizarea Înâltei Curți de Casație și Justiție referitoare la Legea pensiilor magistraților. Conform surselor politice, majoritatea judecătorilor din CCR ar fi favorabili admiterii sesizării. Motivele invocate se referă la lipsa avizului de la Consiliul Superior al Magistraturii, ceea ce ar putea duce la o decizie de neconstituționalitate pe temeiuri procedurale.

Posibilele efecte ale verdictului CCR sunt semnificative. Dacă instanța va admite sesizarea, procesul de adoptare al proiectului de lege ar putea fi reluat. Există incertitudini asupra modului în care Guvernul va proceda: fie prin angajarea răspunderii în Parlament, fie prin transmiterea proiectului pentru dezbatere obișnuită. Această ambiguitate a fost subliniată și de fostul judecător CCR, Tudorel Toader, care a declarat că admiterile pe motive extrinseci permit Parlamentului să regândească și să modifice legea.

Un alt punct important este timpul insuficient pe care CSM l-a avut pentru a evalua proiectul. Conform legislației, avizul trebuie emis în maximum 30 de zile, dar CCR a afirmat că termenul trebuie să fie „rezonabil.” Deși CSM a fost informat despre modificările legislative pe 29 iulie, nu a furnizat un punct de vedere formal, invocând nevoia de analize suplimentare.

Pe 29 august, Guvernul a adoptat proiectul de lege, care prevede creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani și stabilirea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net. În sesizarea de neconstituționalitate, ICCJ a subliniat modificările semnificative aduse proiectului într-un timp scurt, ceea ce ridică semne de întrebare asupra procesului democratic.

Deciziile CCR în această privință vor influența nu doar viitorul pensiilor magistraților, ci și viitorul legislativ al reformelor în domeniul justiției. În concluzie, este esențial ca publicul să rămână informat despre evoluțiile ulterioare.