Guvernul suedez intenționează să reducă vârsta penală, provocând controverse în rândul autorităților și specialiștilor

Guvernul suedez a făcut recent un anunț surprinzător, propunând reducerea vârstei de răspundere penală de la 15 la 13 ani pentru infracțiuni grave. Decizia a stârnit dezbateri aprinse în rândul instituțiilor de forță și al experților în justiție, care sunt divizați în privința impactului acestei măsuri asupra societății și sistemului penitenciar. În timp ce autoritățile susțin că schimbarea ar putea fi o soluție pentru combaterea criminalității juvenile, unii specialiști avertizează asupra riscurilor de a condamna precoce minori aflați în dezvoltare.

Măsura propusă și motivele din spatele acesteia

Anunțul privind reducerea vârstei de răspundere penală a venit în contextul în care autoritățile suedeze încearcă să răspundă creșterii recentă a infracțiunilor grave comise de minori. Cabinetul condus de prim-ministru argwonează că, în special în cazul infracțiunilor violente sau de natură extrem de gravă, aplicarea legislației actuale poate fi ineficientă. În consecință, se doresc măsuri mai drastice pentru a descuraja astfel de comportamente încă din rândul minorilor, în special pentru cei dincepători în infracționalitate.

Potrivit comunicatului oficial, inițiativa vizează “adaptarea sistemului juridic la realitatea societală” și “protejarea întregii comunități”, însă propunerea nu a fost încă adoptată formal și trebuie să treacă prin procesul legislativ cu toate dezbaterile și avizele necesare.

Reacțiile oficiale și opoziția unor instituții cheie

Decizia a stârnit, însă, reacții de respingere din partea unor autorități și organizații relevante din sistemul de justiție suedez. Poliția, reprezentanți ai penitenciarelor și procurori se opun vehement măsurii, argumentând că reducerea limitei de vârstă riscă să transforme sistemul penal într-un instrument de sancționare precoce, în loc să asigure reabilitarea minorilor.

„Reducerea vârstei de răspundere penală la 13 ani nu va face decât să agraveze problema criminalității juvenile, amplificând stigmata socială și riscul de recidivă”, avertizează un reprezentant al poliției suedeze. În plus, mulți experți în psihologie și drept consideră că minori de 13 ani nu sunt capabili să înțeleagă pe deplin consecințele faptelor lor și, prin urmare, nu pot fi trași la răspundere în același mod ca adulții sau adolescenții mai mari.

Context și implicații pentru sistemul de justiție suedez

Suedia, o țară adesea apreciată pentru sistemul său social și justiția progresistă, se află acum într-un moment de răscruce. În ultimii ani, țara a fost criticată pentru creșterea infracționalității juvenile, dar și pentru abordarea sa centrată pe reabilitare, evitând pedepsele cu închisoarea pentru tineri. Propunerea de a reduce vârsta penală la 13 ani reprezintă o schimbare fundamentală, care riscă să redefinească echilibrul delicat între justiție și protejarea minorilor.

Departe de a fi doar un deziderat politic, această inițiativă pune în discuție valorile fundamentale ale societății suedeze. La nivel internațional, țara este percepută ca un model de toleranță și abordare umanistă în justiție; schimbarea legislației ar putea însă trasa un nou curs, mai dur, în timp ce alte țări europene și-au păstrat limite superiore pentru răspunderea penală a minorilor, într-un efort de a combina justiția cu prevenția.

Ultimele evoluții și perspectiva viitoare

Deocamdată, proiectul de lege nu a fost încă adoptat, dar dezbaterea publică și politică este în plină ascensiune. Ministrul justiției și responsabilii pentru siguranța publică subliniază că propunerea trebuie analizată cu maximă responsabilitate, fiind convinsi că orice măsură trebuie să servească în primul rând interesului societății și dezvoltării sănătoase a tinerilor.

Decizia finală a parlamentului suedez va fi, așadar, una crucială, ce va stabili dacă țara va face un pas important în direcția unui sistem penal mai dur sau va păstra tradiționala pragmatică centrată pe reabilitare și incluziune socială pentru minori. Rămâne de văzut dacă această inițiativă va fi adoptată, iar impactul său va fi examinată cu atenție atât din perspectiva legală, cât și morală.

În acest context, îngrijorările referitoare la riscurile unei justiții precoce și la potențiala stigmatizare a minorilor continuă să alimentese deznodământurile dezbaterilor publice, pe măsură ce sezonul legislativ se anunță a fi unul incitat în Suedia.