Statele Unite vor trimite aproximativ 200 de militari în Nigeria pentru a sprijini armata locală în lupta împotriva grupărilor islamiste, o decizie care subliniază angajamentul Washingtonului față de stabilizarea regiunii şi prevenirea răspândirii extremismului în Africa de Vest.

Trupele americane, mai aproape de focarul conflictului din Nigeria

Decizia de a desfășura forțe militare în Nigeria survine în contextul persistentei amenințări reprezentate de grupări precum Boko Haram și Statul Islamic în Vestul Africa. Funcționarii americani au explicat că probabilitatea este ca acești militari să fie angajați în misiuni de instruire, consiliere și suport logistic, pentru a întări capacitățile forțelor armate nigeriene. Această inițiativă face parte dintr-un efort mai amplu al Washingtonului de a combate terorismul în regiune, unde instabilitatea politică și economică facilitează recrutarea și extinderea grupărilor extremiste.

Un oficial american a afirmat, marți, pentru agenția Reuters, că “Statele Unite intenţionează să trimită circa 200 de militari în Nigeria, pentru a instrui armata acestei ţări în vederea luptei cu militanţii islamişti.” În ultimele săptămâni, această strategie a fost folosită și în alte state africane afectate de activitatea extremiștilor, precum Niger, Ciad și Camerun.

Context regional și implicarea globală în lupta împotriva terorismului

Prezența militară americană în Nigeria și, în general, în regiunea Sahel și vest-africană, face parte dintr-un efort consolidat de a contracara proliferarea grupărilor extremiste. În ultimii ani, aceste organizații s-au extins, devenind o amenințare nu doar pentru Nigeria, ci pentru întreaga zonă, inclusiv pentru țările vecine. În plus, stabilitatea în Nigeria este considerată crucială pentru intreaga regiune, fiind cea mai populată țară din Africa sub-Sahariană și un centru strategic cu resurse naturale valoroase.

Decizia Washingtonului, ghidată de preocupările de securitate globală și regională, vine pe fondul unor operațiuni militare intense recente. În urmă cu câteva săptămâni, președintele american Donald Trump a ordonat lovituri aeriene împotriva pozițiilor grupărilor jihadiste din Nigeria, în încercarea de a destabiliza rețelele teroriste și de a preveni răspândirea lor în alte părți ale continentului african și chiar mai departe.

Situația afgană și precedentul american

Această inițiativă în Nigeria urmărește, de asemenea, o strategie globală a Statelor Unite de a se implica mai activ în regiuni unde stabilitatea este fragilă și amenințările teroriste persistă. La începutul anilor 2020, influența și implicarea Washingtonului în conflicte regionale au fost marcate de o retragere graduală a forțelor din Orientul Mijlociu, dar Africa continuă să fie o prioritate pentru motive de securitate și comercial.

Implicarea americană în Nigeria, însă, nu este lipsită de controverse. Criticii avertizează asupra posibilelor consecințe ale intervenției militare, inclusiv riscul de escaladare a violenței și de amplificare a tensiunilor interne. De asemenea, există preocupări legate de implicarea altor actori internaționali, precum China și Rusia, care își extind influența în Africa și oferă alternative sau sprijin pentru guvernele locale.

Ce urmează în relația SUA-Nigeria?

Pentru moment, oficialii americani susțin că misiunea altor câteva luni are ca scop consolidarea capacităților locale, dar contextul regional rămâne volatil. Lipsa de stabilitate politică, criza economică și conflictul intern complică eforturile de combatere a terorismului. În Nigeria, conflictele interne și criza umanitară, cauzată de violențe și insurgență, dau de gândit atât pentru liderii locali, cât și pentru partenerii internaționali.

Dezvoltările din ultimele zile indică faptul că administrația de la Washington intenționează să continue această politică de implicare strategică, încercând să modeleze o regiune mai stabilă și mai sigură, în ciuda provocărilor majore. Cum vor evolua aceste inițiative în contextul complicat al geopoliticii africane va fi un aspect urmărit cu interes pe termen mediu, în condițiile în care amenințarea teroristă continuă să reprezinte o provocare la nivel global.