Surse guvernamentale sugerează că România mai are șanse să primească cei 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu condiția ca reforma pensiilor magistraților să fie adoptată până pe 28 ianuarie 2026. Această reformă este legată de jalonul PNRR numărul 215, care vizează instituirea unui cadru legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale. Termenul inițial de finalizare, 28 noiembrie, nu a fost respectat, dar Guvernul Bolojan speră să negocieze cu Comisia Europeană pentru a obține finanțarea, având în vedere că procesul de modificare a legii este deja în curs.

Decizia recentă a Curții Constituționale (CCR) de a amâna pronunțarea pe contestația referitoare la acest proiect până pe 28 decembrie afectează semnificativ calendarul. Dacă CCR va declara constituțională legea, aceasta va ajunge pe masa președintelui Nicușor Dan, care va avea la dispoziție trei opțiuni: promulgarea legii, atacarea acesteia la CCR sau retrimiterea în Parlament pentru reexaminare.

În cazul în care CCR va accepta sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție și va considera legea neconstituțională, proiectul se va întoarce la Guvern pentru a fi recalificat în conformitate cu deciziile judecătorilor. Aceasta ar putea întârzia și mai mult primirea fondurilor europene, accentuând tensiunea existentă între guvern și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Reforma pensiilor magistraților a generat controverse, CSM contestând legătura acestui proiect cu obligațiile asumate de România în cadrul PNRR. Pe de altă parte, Ministerul Investițiilor consideră că reformele sunt esențiale pentru a asigura accesul la fonduri europene. În acest context, scandalul continuă să influențeze atât relația internă între instituții, cât și credibilitatea țării pe plan extern.

Un aspect important este că cele 231 de milioane de euro depind de realizarea jalonului referitor la pensiile speciale. Consiliul a declarat că acest jalon nu a fost îndeplinit în mod satisfăcător din cauza inechităților constatate. De asemenea, Bruxellesul a gestionat cu prudență punctele de progres în cadrul PNRR, ceea ce subliniază importanța valorificării acestor fonduri pentru stabilitatea economică a României.

În concluzie, desfășurarea reformei pensiilor magistraților rămâne un subiect critic, cu implicații directe asupra finanțării din PNRR. Continuarea discuțiilor și informarea constantă a publicului sunt esențiale pentru a urmări evoluția acestui aspect crucial în politica economică a țării.