Strămoșii mamiferelor, acum 250 de milioane de ani, depuneau ouă, dezvăluie o cercetare paleontologică recentă. Un embrion fosilizat de Lystrosaurus, analizat cu ajutorul unui supermicroscop, a oferit răspunsul mult așteptat la întrebarea privind modul în care se reproduceau aceste creaturi. Studiul, publicat într-o revistă de specialitate, aduce dovezi concrete care clarifică un mister de secole.

Descoperirea vine după ani de cercetări și reprezintă un pas important în înțelegerea evoluției mamiferelor. Sinapsidele, grupul de vertebrate din care provin mamiferele, erau considerate, până acum, animale ovipare, asemeni ornitorincului sau echidnei. Însă, lipsa dovezilor concrete a generat dezbateri în rândul specialiștilor.

O fosilă misterioasă dezvăluie secretele trecutului

Fosila, descoperită într-o zonă din Africa de Sud acum 17 ani, a fost cheia acestei descoperiri. Inițial, micul nodul osos nu părea să ascundă mai mult decât fragmente minuscule. Pregătirea atentă a specimenului a dezvăluit un pui de Lystrosaurus, ghemuit perfect. S-a bănuit de la început că animalul ar fi murit în ou, dar tehnologia necesară pentru confirmare a lipsit multă vreme.

Sincrotronul European din Grenoble (ESRF), un „supermicroscop”, a fost esențial în analiza fosilei. Acesta produce raze X de 10.000 de miliarde de ori mai puternice decât cele utilizate în spitale. Scanările au oferit detalii cruciale, inclusiv o structură specifică a mandibulei embrionului. Această descoperire sprijină teoria că Lystrosaurus se dezvolta în ouă.

Adaptare și supraviețuire în urma extincției

Descoperirea aduce clarificări și în ceea ce privește motivele pentru care Lystrosaurus a supraviețuit extincției în masă din Permian-Triasic. Această perioadă a fost marcată de o încălzire globală brutală, în urma căreia au dispărut 95% dintre speciile marine și 70% dintre vertebratele terestre.

Mărimea relativ mare a ouălor Lystrosaurus ar fi putut reprezenta un avantaj. Ouăle mai mari rezistă mai bine la deshidratare și conțin mai mult gălbenuș, oferind nutrienții necesari dezvoltării embrionului. Astfel, Lystrosaurus a reușit să se adapteze și să prospere într-o lume schimbată radical.

Această cercetare oferă o perspectivă nouă asupra evoluției mamiferelor și a capacității acestora de a supraviețui schimbărilor climatice.