Microsoft a făcut un pas revoluționar în domeniul arhivării digitale, exploring o metodă de stocare a datelor care promite să reziste timp de până la 10.000 de ani. În contextul creșterii continue a volumului de date generate de societate și avansului rapid al inteligenței artificiale, problema păstrării sigure și a durabilității informației devine una vitală. În timp ce suporturile tradiționale precum hard disk-urile, SSD-urile sau benzile magnetice se degradează, distrugând încrederea în tehnologia de arhivare pe termen lung, cercetătorii de la Microsoft se concentrează pe o soluție spectaculoasă: stocarea datelor în sticlă, folosind lasere femtosecond.

De la experiment la aplicabilitate practică

Deși ideea nu este nouă pentru Microsoft, noutatea constă în faptul că proiectul denumit Project Silica pare să fi făcut saltul de la simplele demonstrații de laborator către o aplicație practică, gata să fie scalată comercial. Echipa susține că a reușit să avanseze în procesul de transformare a acestei tehnologii în soluții viabile pentru arhivare pe termen foarte lung. Dacă această metodă va putea fi implementată la scară largă, impactul asupra sistemelor de păstrare a datelor, atât în sectorul public, cât și în cele private, va fi unul semnificativ.

Cum funcționează tehnologia în interiorul sticlei

Inovația majoră stă în modul în care informația este “scrisă” în interiorul unei bucăți de sticlă. Utilizând lasere femtosecond, extrem de rapide și precise, cercetătorii modifică structura microscopică a materialului fără a-l zgâria, ci creând modificări în volum, sub formă de voxeli – echivalentul tridimensional al pixelilor. “În loc să fie doar pe suprafață, datele sunt stocate în volum, ceea ce permite o densitate mult mai mare și o durabilitate superioară,” explică reprezentanții proiectului.

Chiar dacă inițial s-a utilizat sticla de tip fused silica, costisitoare și rezervată aplicațiilor de elită în leduri sau semiconductori, echipa a reușit să adapteze tehnologia pentru sticlă borosilicată – un material mult mai accesibil, folosit frecvent în vase rezistente la temperaturi ridicate. Acest avans în alegerea materialului reprezintă un pas important spre comercializarea pe scară largă a acestei tehnologii.

Sticla versus media tradiționale în arhivare

Unul dintre cele mai mari avantaje ale sticlei comparativ cu suporturile tradiționale de stocare constă în durabilitatea sa. În timp ce hard disk-urile și benzile magnetice sunt sensibile la factori externi precum umiditatea, câmpurile electromagnetice sau șocurile fizice, sticla se dovedește în vârstă extrem de rezistentă. “Această metodă poate rezista mai bine la căldură, umezeală, interferențe electromagnetice și deteriorări fizice,” afirmă Microsoft, constatând astfel o soluție ideală pentru arhivele de lungă durată și conservarea patrimoniului digital.

De fapt, problema “data rot”— degradarea datelor stocate—devine tot mai acută pe măsură ce volumul de informație crește exponențial. Mutarea regulată în alt suport, o practică uzuală pentru evitarea pierderilor, presupune costuri și resurse considerabile. În schimb, dacă aceste date pot fi conservate stabil în sticlă pentru mii de ani, necesitatea rescrierii și întreținerii infrastructurii scade considerabil. În plus, avantajul de sustainabilitate devine evident, reducând consumul de resurse și complexitatea operațiunilor de arhivare, mai ales pentru colecțiile de patrimoniu cultural, arhive științifice sau documente istorice.

Un drum spre arhivele viitorului

Pentru moment, stocarea în sticlă nu înseamnă doar un experiment tehnologic, ci un sistem de arhivare în miniatură, cu infrastructură pentru recuperare și citire. Bucăți de sticlă sunt depozitate în complexe specializate, iar roboții și sistemele automate le recuperează și le analizează cu ajutorul algoritmilor de inteligență artificială. În ultimii ani, Microsoft a demonstrat deja potențialul acestei tehnologii în proiecte precum arhivarea filmului “Superman” (1978) sau păstrarea memoriei muzicii în Svalbard, Norvegia – faimoasa “ușă” a patrimoniului global pentru semințe.

Rezultatele recente ale cercetărilor publicate în prestigioasa revistă Nature confirmă și validitatea științifică a tehnologiei. Deși rămân încă numeroase provocări, precum costurile, viteza de citire și standardizarea, evoluția de până acum ar putea nicidecum să nu fie decât începutul unei noi ere în arhivarea pe termen lung. Dacă Microsoft reușește să optimizeze și mai mult această metodă, era în care bunurile digitale vor putea fi păstrate pentru milenii nu va mai fi departe. Într-o lume în care timpul și securitatea informației devin tot mai critice, sticla, un material simplu, poate deveni un simbol al memoriei perpetue.