Șomajul în rândul tinerilor și excluziunea din sistemele de educație și formare continuă rămân unele dintre cele mai grave probleme din Europa. În 2024, datele indică faptul că 11% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani din Uniunea Europeană nu sunt implicați nici în muncă, nici în educație sau pregătire profesională. Uniunea Europeană urmărește să reducă această rată sub 9% până în anul 2030, însă majoritatea statelor nu se apropie de acest obiectiv, după cum arată rapoartele recente.

Grecia are printre cele mai slabe rezultate din Europa în privința tinerilor NEET. Împreună cu țări precum Turcia, Bosnia și Herțegovina, România, Italia și Serbia, Grecia se confruntă cu probleme grave ce țin de un sistem educațional neadaptat la cerințele pieței muncii, cu productivitate scăzută și politici de ocupare ineficiente.

Dintre țările mari, Olanda înregistrează cel mai scăzut procent de tineri NEET, de doar 4,9%, urmată de Islanda cu 5%, în timp ce România are o rată de 19,4%. În schimb, Turcia deține recordul negativ cu 25,9%, de cinci ori mai mare decât Olanda. Germania are o situație relativ mai bună, cu un procent de 8,5%, în timp ce Italia înregistrează 15,2%, iar Franța 12,5%.

Problema devine și mai gravă din cauza diferențelor între sexe. În Turcia, 36,4% dintre tinerele femei sunt NEET, comparativ cu 15,8% dintre bărbați. În România, diferența este de 25,2% pentru femei și 14% pentru bărbați. În Grecia, aceste procente sunt mai apropiate, cu 14,7% pentru femei și 13,8% pentru bărbați, însă situația generală de stagnare rămâne neschimbată.

Potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), nivelurile ridicate ale tinerilor NEET sunt strâns legate de un decalaj de competențe, deoarece piața muncii solicită specializări pe care sistemele educaționale și universitățile nu le oferă în mod adecvat.



Sursa articol