Apelul pentru un partid al bunului-simț în România

Sa luam în considerație o nouă perspectivă pentru politica românească – un partid al bunului-simț. Este un gând care face ecou printre multe voci obosite de politicile noi. Oameni care au șansa de a auzi aceleași voci, aceleași promisiuni goale, aceleași fețe care se schimbă între ele, dar nu schimbă nimic pentru cei obișnuiți. Un astfel de partid nu promite rezoluții rapide sau ușoare, dar mizează pe un principiu fundamental de respect și responsabilitate civică.

Între direcțiile de bun-simț și clișeele politice

Normalitatea și decența par să fi devenit valori pierdute în actuala climă politică. Ne gândim la un partid care să vorbească normal, care să nu țipe, care să nu jignească. Un partid care nu promite imposibilul doar pentru clasa aplauzelor, care să înțeleagă că bunul-simț nu înseamnă slăbiciune, ci decență. Și să existe curajul de a spune „am greșit”, un semn nu de eșec, ci de maturitate.

Se creează un deznădejde colectivă, o pierdere continuă de încredere, o umanitate rănită care suferă în fiecare decizie politică temerară, în fiecare promisiune goală. Copiilor li se spune că „toți sunt la fel”. Tinerii pleacă pentru că cred că nu se va putea construi ceva cinstit aici. Speranța pare acum o formă de naivitate în acest context.

O adresare pentru toți, nu doar pentru interesele elitelor

Un partid de bun-simț ar fi unul care să pună omul înaintea interesului. Un mediu în care munca și competențele sunt mai importante decât relațiile sau obediența. Este nevoie de o schimbare în care funcția publică să fie văzută ca o responsabilitate, nu ca o formă de recompensă. Un partid în care legea este aceeași pentru toți și în care statul este o promisiune, nu o pradă – promisiunea că nu suntem singuri, că munca noastră contează, că viitorul nu este rezervat doar pentru unii.

În esență, este nevoie de un partid care nu vine cu sloganuri strălucitoare sau cu armate de influenceri. Este nevoie de un partid care și-a făcut tema de acasă și care aduce în discuție respectul pentru oameni și pentru adevăr.

Așteptarea pentru acest curent nu este născută din dorința de perfecțiune, ci din dorința de normalitate. Într-o țară care a obosit să spere, un partid al bunului-simț poate părea curajos și poate chiar revoluționar. Dar este, după toate aparențele, exact ceea ce România are nevoie în această perioadă.