Medicul pneumolog Beatrice Mahler a explicat că, deși fumatul rămâne principalul factor de risc pentru cancerul pulmonar, tot mai multe cercetări arată că poluarea aerului joacă un rol semnificativ în apariția acestei boli, chiar și la cei care nu fumează. Aceasta poate explica, cel puțin parțial, creșterea numărului de cazuri de cancer pulmonar în rândul persoanelor nefumătoare, potrivit unei descoperiri prezentate de ea.

Ea a menționat că, împreună cu o echipă de specialiști, a realizat un studiu publicat într-o revistă de specialitate. Scopul cercetării este să furnizeze informații utile pentru comunitatea științifică și factorii de decizie, pentru a identifica zonele cu risc crescut și a implementa măsuri eficiente de prevenție. Analiza datelor din România, acoperind perioada 1999-2022, a arătat că bărbații peste 50 de ani din orașe au un risc mai mare de a dezvolta cancer pulmonar, iar majoritatea deceselor au fost înregistrate în acest grup, indicând o influență potențială a obiceiului de a fuma, mai frecvent la bărbați.

Studiul indică faptul că, în România, incidența cancerului pulmonar începe să crească în jurul vârstei de 45 de ani și a evidențiat două valuri distincte ale bolii, independente de sex sau mediu. Primul val, identificat în anul 1999, a afectat în special persoanele de 60-69 de ani, și a scăzut ulterior. Cel de-al doilea val a apărut în jurul anului 2010, în rândul celor cu vârste între 50 și 59 de ani, sugerând posibile efecte ale diferitelor cohoturi, care necesită cercetări suplimentare.

Medicul a subliniat că analiza geografică a cazurilor de cancer pulmonar, atât pentru noile diagnostice, cât și pentru decese, comparativ cu nivelurile de poluare cu particule fine PM2.5, a evidențiat o corelație variabilă în funcție de tipul de rezultat oncologic. În cazul deceselor cauzate de cancer pulmonar, asocierea cu nivelul ridicat de PM2.5 este mai clară, ceea ce sugerează că aproximativ 24% dintre decese pot fi explicate prin poluarea aerului. Aceste rezultate sprijină ideea că expunerea la poluanți atmosferici are un rol major în agravarea bolii și în creșterea mortalității. De asemenea, radonul, un alt factor de risc recunoscut pentru cancerul pulmonar, a avut o corelație în studiu, însă concentrațiile de radon sunt disponibile doar pentru circa jumătate din teritoriul țării, conform unui atlas special realizat cu sprijin european.

Mahler a adăugat că nivelurile ridicate de radon se găsesc predominant în zonele cu rată mare a cazurilor de cancer pulmonar. Expunerea constantă la aceste substanțe toxice din aer poate declanșa procese oncogenetice, dar efectele nu sunt imediate. Studiile indică o perioadă de latență de între 10 și 30 de ani între momentul expunerii și apariția bolii.



Sursa articol