Frauda online devine mai sofisticată și mai periculoasă decât oricând. Dacă până recent aceste încercări se rezumau la emailuri prost scrise, promisiuni ridicole și scheme clasice de tip „țeapă”, realitatea din 2026 le plasează în cu totul altă ligă. Atacurile evoluează rapid, sunt mai ieftine de executat și arată atât de bine încât pot păcăli și persoanele cele mai vigilente. Datorită progresului accelerat al inteligenței artificiale generative, infractorii pot acum automatiza tehnici de social engineering, crea mesaje personalizate și chiar imita identități umane sau branding, cu un realism care poate zdruncina orice mecanism de verificare instinctivă.

Frauda nu mai e doar o problemă IT, ci o amenințare pentru toți

De la conturi compromise și furt de identitate la trimiterea de facturi false sau redirecționarea frauduloasă a plăților, pericolul a depășit cu mult granițele departamentelor IT. Astfel de incidente nu mai sunt cazuri izolate, ci reprezintă o presiune constantă care se intensifică odată cu avansul AI-ului. În timp ce ransomware-ul rămâne o amenințare vizibilă și de impact major, frauda a devenit, paradoxal, o problemă mai subtilă, dar și mai răspândită, pentru că se infiltrează în procesele zilnice ale companiilor și vieții personale.

Un alt aspect alarmant evidențiază un studiu al forumului economic mondial, unde frauda și riscurile generate de AI au trecut pe primul loc în grija CEO-urilor, depășind, pentru prima dată, îngrijorările legate de ransomware. Aceasta reflectă o schimbare de mentalitate: răufăcătorii nu mai atacă doar prin evenimente spectaculoase, ci disimulează în „operațiuni normale”. Problema devine astfel și mai dificil de detectat, pentru că infracțiunile mici, dar frecvente, pot fi mai greu de urmărit și mai costisitoare pentru companii, sumând un impact cumulativ.

AI-ul face fraudarea mai credibilă și mai personalizată

În urmă cu câțiva ani, tentativele de fraudă se distingeau, mai ales, prin greșeli de gramatică, formulări rigide sau adrese suspecte. Acum, cu ajutorul AI-ului generativ, infractorii pot produce texte coerente, adaptate cultural și lingvistic, cu un ton natural și convingător. Mesajele devin atât de bine pregătite, încât viclenia lor reușește să reducă vigilența destinatarilor, chiar și celor mai atenți.

Un alt motiv de îngrijorare o reprezintă impersonarea identitară. Pentru atacatori, acum este mai accesibil ca niciodată să creeze scenarii credibile în jurul unei identități false, fie că vorbim despre un coleg care solicită urgent o plată, un contabil ce schimbă contul de transfer sau un reprezentant al unei bănci care anunță o tranzacție suspectă. În aceste situații, dacă mesajele sunt impecabile și naturale, verificarea traditională devine ineficientă, iar oamenii pot deveni victime fără să bănuiască nimic.

Implicarea datelor personale în furtul de identitate devine, de asemenea, o amenințare acută. Scurgerile de date, fie din breșe de securitate, fie de pe rețelele sociale, permit infractorilor să preia informații suficiente pentru a crea aparența unui context real, spărgând barierele dintre o tentativă de fraudă și o situație credibilă. Și, chiar dacă nu se pierd imediat sume majore, timpul, nervii și reputația suferă. La această tendință se adaugă și tehnologia deepfake, cu apeluri vocale și video invalide, în care „șeful” sau „ruda” apare spunând exact ceea ce agentul răufăcător a creionat, cu detalii culese din mediul online.

Companiile și lipsa de personal pregătit, un factor de risc major

Pentru organizații, vulnerabilitatea nu depinde doar de tehnologie, ci și de resurse. Criza de specialiști în domeniul securității cibernetice rămâne un obstacol major. Mulți angajatori admiteau de mult timp că au nevoie de experți mai bine pregătiți, însă piața nu reușește să furnizeze suficienți specialiști și bugetele se mențin insuficiente pentru a asigura o protecție adecvată.

În plus, tendința de a încredința tot mai mult automatizării riscă să adâncească situația dacă procesele nu sunt gestionate corect. Instrumentele bazate pe AI pot ajuta la filtrarea alertelor și detectarea anomaliilor, dar dacă sunt implementate necorespunzător, pot amplifica riscurile: configurări greșite, decizii automate nedocumentate sau „orbirea” față de semnalele de atac. În final, automatizarea devine un aliat, dar și o vulnerabilitate dacă nu e însoțită de reguli clare și o supraveghere umană constantă.

Ce trebuie făcut pentru a fi cu un pas înainte

În fața unui pericol tot mai sofisticat, măsurile de protecție trebuie să fie și mai prudențioase și mai sistematice. Verificarea identității prin canale secundare, folosirea parolelor unice și activarea autentificării în doi pași trebuie să devină reguli stricte. Orice solicitare „urgentă” trebuie verificată de două ori, preferabil telefonic, pe un canal sigur, pentru a elimina orice urmă de dubiu.

De asemenea, consolidarea culturii de securitate în cadrul organizațiilor, prin exerciții repetitive și traininguri simple, devine o prioritate. Diferența nu o face doar tehnologia, ci modul în care oamenii învață să recunoască și să reacționeze la încercările de manipulare. În condițiile în care AI-ul face mesajele mai curate și mai convingătoare, reflexele de verificare și scepticismul sănătos pot fi cea mai eficientă armă.

Finalul anului 2026 aduce cu sine un real challenges pentru orice persoană sau companie care își dorește să rămână în control. Hotărârea de a implementa reguli clare, de a verifica cu atenție fiecare solicitare „urgentă” și de a nu neglija importanța pregătirii constante în domeniul securității pot face diferența între o amenințare evitată și un dezastru. Într-un peisaj digital în continuă schimbare, adaptabilitatea și vigilența sunt singurele arme viabile pentru a ține pasul cu infractorii învățați să folosească la maximum puterea AI-ului.