Relațiile emoționale cu boții AI, precum ChatGPT sau Gemini, devin din ce în ce mai comune, iar fenomenul ridică semne de întrebare privind impactul asupra sănătății mentale și a societății în ansamblu. Zeci de milioane de oameni apelează zilnic la aceste tehnologii pentru a obține informații, a lucra, a se distra sau pur și simplu pentru a simți că nu sunt singuri. În unele cazuri, însă, această interacțiune se transformă într-o relație emoțională profundă, ceea ce îngrijorează experți și autorități din întreaga lume. Potrivit unor studii recente, aceste sisteme pot favoriza dezvoltarea dependenței și pot înlocui treptat contactul uman autentic, mai ales în cazul persoanelor vulnerabile.

Rizicul atașamentului emoțional față de AI

Această situație vine într-un moment în care aplicațiile de tip “AI companion” înregistrează o creștere explozivă. Platforme dedicate relațiilor virtuale, care simulează prieteni sau parteneri digitali, au reușit să adune milioane de utilizatori activi. Însă fenomenul nu se limitează la aceste aplicații specializate. Sisteme generale, precum ChatGPT și Gemini, pot deveni, de asemenea, “companiioni” pentru utilizatori, în condițiile în care frecvența interacțiunilor și tonul empatic al răspunsurilor creează impresia unei relații autentice.

Aceste sisteme sunt proiectate pentru a fi agreabile și pentru a valida emoțiile utilizatorilor, răspunzând în mod personalizat și evitând orice formă de respingere. Astfel, oamenii se pot simți bine și validați chiar și în momente de singurătate sau anxietate, ceea ce amplifică riscul ca atașamentul față de AI să devină unul excesiv. Specialiștii avertizează însă că această empatie artificială nu are capacitatea de a contrazice sănătos, de a impune limite sau de a încuraja relațiile reale, ceea ce face ca, în timp, contactele virtuale să poată favoriza izolarea socială.

Pericolul dependenței și al izolării

Cercetările recente indică faptul că interacțiunea excesivă cu boții AI poate avea efecte negative asupra sănătății mintale. Deși inițial oamenii apelează la aceste tehnologii pentru a combate singurătatea, studiile arată că pot ajunge să se simtă tot mai izolați. Crește, astfel, riscul apariției unei dependențe emoționale, dat fiind că boții sunt programați să răspundă constant, fără oboseală sau conflicte, într-un mod care satisface nevoia de validare și de moment de confort.

Comparabil cu mecanismele din spatele rețelelor sociale, această relație devine chiar mai periculoasă atunci când implică minori, persoane vulnerabile sau indivizi care deja suferă de probleme psihice. În aceste cazuri, legătura emoțională cu AI poate înlocui în mod nociv contactul uman, în timp ce utilizatorii ajung să preferă compania digitală pentru comoditatea și siguranța aparentă pe care o oferă.

Noile reguli și responsabilitatea autorităților

Din ce în ce mai mulți politicieni europeni cer reglementări mai stricte în domeniul inteligenței artificiale, îngrijorați de efectele pe termen lung asupra sănătății mintale. Discuțiile se concentrează în special pe limitele și constrângerile pe care le-ar trebui impuse aplicațiilor de tip „companion AI”, mai ales pentru utilizatorii minori. Însă specialiștii subliniază că soluția nu este simpla restricție punctuală, ci necesitatea unei legislații ample, care să reglementeze în mod responsabil modul în care aceste tehnologii sunt dezvoltate și utilizate.

În același timp, guvernele sunt îndemnate să investească în expertiză internă pentru a putea face față rapidă evoluției tehnologice și pentru a crea un cadru legal adecvat. În ciuda beneficiilor evidente ale inteligenței artificiale, raportările recente atrag atenția asupra riscurilor, sugerând că aceste sisteme, dacă nu sunt gestionate corect, pot deveni instrumente toxice.

Într-un peisaj digital în continuă schimbare, evoluțiile recente indică faptul că AI, departe de a fi un simplu instrument, va continua să influențeze în mod profund modul în care oamenii formează și întrețin relații. În timp ce tehnologia poate aduce avantajele unei interacțiuni rapide și personalizate, expertizele actuale evidențiază și necesitatea unei reglementări ferme pentru a preveni devierile potențial nocive. Rămâne de văzut în ce măsură reglementările europene și globale vor reuși să supravegheze această evoluție, pentru a păstra sănătatea mentală și integritatea socială.