Necesitatea tăierii lefurilor de nabab din autoritățile de stat, cum ar fi ASF, ANRE și ANCOM, a generat reacții contradictorii. Recent, un proiect de lege a fost propus pentru a reduce remunerațiile conducătorilor acestor instituții cu 30%, alături de o diminuare a numărului de posturi cu 10-30%. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că reforma nu va avea un impact semnificativ în viitorul apropiat.

Adoptarea acestui proiect de lege ar putea dura chiar și până la doi ani, ceea ce ridică întrebări despre cât de repede pot fi implementate măsurile. Aceasta subliniază contrastul față de alte măsuri fiscale, care sunt aplicate rapid prin ordonanțe de urgență. Experții sugerează că, în absența unor acțiuni imediate, nu se vor observa modificări notabile în structura acestor autorități.

Situatia devine și mai complicată în contextul companiilor de stat care înregistrează pierderi. Multe dintre acestea nu sunt responsabilizate, iar soluțiile sugerate de specialiști includ stabilirea unor criterii clare de performanță în recrutarea și evaluarea conducătorilor. Aceste criterii ar putea contribui la o gestionare mai eficientă a resurselor și la o remunerație bazată pe rezultate.

Salariile șefilor acestor autorități rămân ridicate chiar și după aplicarea reducerilor. De exemplu, șeful ANRE, după o tăiere de 30%, va continua să câștige 50.000 de lei net lunar, o sumă semnificativă în comparație cu salariile medii din sectorul public. Conducerea ANRE primește 75.000 lei net, iar salariul mediu în această instituție este de 18.635 lei, în timp ce la ASF și ANCOM angajații primesc salarii medii de 13.562 lei, respectiv 12.934 lei.

Proiectul de reformă vizează și restrângerea numărului membrilor din consiliile de administrație, stabilind condiții mai stricte pentru angajare. Membrii trebuie să aibă experiență de minimum trei ani în conducerea unor societăți și se propune ca remunerația acestora să nu depășească de două ori salariul mediu brut pe ramură. Se introduce și o excepție pentru regiile autonome cu cifră de afaceri de peste 7,3 milioane de euro, care pot beneficia de remunerații mai mari.

Confruntat cu o creștere constantă a cheltuielilor publice, care s-au dublat în ultimii șapte ani, mediul economic românesc se află într-o situație delicată. Experții sugerează că măsurile actuale nu sunt suficiente și că este necesară o restructurare mai profundă a instituțiilor statului. Este crucial ca cetățenii să rămână informați și implicați în discuțiile despre gestionarea eficientă a resurselor publice, pentru a asigura un viitor economic stabil.