Europa își intensifică măsurile pentru a proteja minorii de pericolele mediului digital, transformând discuțiile despre „majoratul digital” din simple dezbateri în proiecte concrete de legislație. În timp ce până acum accesul minorilor pe rețelele sociale s-a bazat în mare parte pe regulile interne ale platformelor și pe informații complet false la înscriere, guvernele vor să pună capăt acestei situații, impunând reguli stricte și sancțiuni dure.

Interdicții clare pentru sub 16 ani și verificarea vârstei
Recent, Spania a devenit primul stat european care anunță intenția de a interzice accesul minorilor sub 16 ani pe rețelele sociale precum TikTok, Facebook sau X. Premierul Pedro Sánchez a declarat, la World Government Summit din Dubai, că această măsură va fi implementată până în 2026, însoțită de obligativitatea companiilor de a introduce sisteme de verificare a vârstei. Nu e vorba de o recomandare, ci de o regulă obligatorie, menită să împiedice crearea de conturi de către cei mici sau utilizarea lor de către minori.

Implementarea acestei interdicții presupune utilizarea unor metode diverse de verificare a vârstei, de la confirmarea documentelor de identitate până la estimări biometrice sau verificări prin intermediul unor servicii terțe. Esențial este ca platformele să demonstreze că au făcut eforturi reale în a împiedica accesul minorilor sub 16 ani. În caz contrar, regula riscă să se reducă la un simplu mesaj de intenție fără impact real.

Responsabilizarea directorilor și riscul penal
Spania adoptă o abordare care se diferențiază profund de politicile anterioare, punând accent pe responsabilizarea directă a conducătorilor platformelor. Pe lângă restricțiile de vârstă, guvernul vrea să oblige executivii rețelelor sociale să răspundă personal pentru conținutul ilegal sau instigator la ură găzduit de platformele pe care le administrează.

Această strategie mută discuția de la moderația imperfectă către responsabilitatea personală, soldată chiar cu riscul penal. În aceste condiții, platforma nu va mai putea invoca că „doar găzduiește” conținut, ci va fi nevoită să justifice deciziile legate de algoritmi, recomandări și moderare. Cine răspunde dacă sistemul e construit în așa fel încât să maximizeze timpul petrecut pe platformă, indiferent de costurile pentru sănătatea mentală a utilizatorilor? Aceste întrebări devin centrale în dezbaterea legislativă europeană.

Modelul australian și valul de măsuri în Europa
Spania nu e prima țară europene care se uită cu atenție spre Australia, țara care a introdus în 2021 cele mai stricte reguli din lume pentru protecția minorilor online. În Australia, rețelele sociale precum TikTok sau Facebook au fost interzise pentru utilizatorii sub 16 ani, iar autoritățile continuă să analizeze modul în care aceste restricții pot fi adaptate și în alte state. Experiențele din Australia au arătat însă că, indiferent de reguli, minorii continuă să găsească soluții de ocolire, utilizând VPN-uri sau conturi create de prieteni.

În Europa, unele state, precum Franța și Danemarca, au propus măsuri similare, cu limitări pentru copiii sub 15 ani, iar dezbaterile sunt în plină derulare. Franța a accelerat discuțiile, în special în contextul interzicerii TikTok, Facebook și altor platforme pentru copiii din această categorie. Între timp, Danemarca devine prima țară europeană care se pregătește să blocheze complet accesul minorilor sub 15 ani la rețelele sociale, un semnal clar al voinței de a transforma aceste măsuri din excepție în reguli standard europene.

Provocări și așteptări pentru viitor
Oricât de ferm par aceste măsuri, realitatea aplicării lor provoacă deja îngrijorări. Minorii vor căuta, inevitabil, soluții de ocolire precum conturi secrete, aplicații proxy sau VPN-uri. În plus, presiunea pentru verificarea vârstei poate duce la creșterea colectării de date personale, ridicând probleme privind confidențialitatea și securitatea digitală.

Pentru adulți, identificarea unei metode eficiente de protecție constă în reguli simple, aplicate consecvent: limitarea timpului petrecut online, monitorizarea activităților și discuții deschise despre conținutul pe care îl consumă copiii. Contextul european și experiențele din Australia arată însă că responsabilitatea nu poate fi doar a statului sau a platformelor, ci și a părinților, care trebuie să fie la curent cu modul în care tehnologia influențează viețile celor mici și să fie pregătiți să intervină ori de câte ori este nevoie.

În timp ce dezbaterile continuă, semnele din Europa indică o tendință clară: protejarea minorilor în mediul digital devine o prioritate, iar regulile se vor încălzi din ce în ce mai mult, urmând modelul unui sistem în continuă evoluție, în care responsabilitatea și tehnologia trebuie să se întâlnească pentru a aduce un mediu online mai sigur.