Solstițiul de iarnă, un fenomen astronomic semnificativ, marchează cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului. În 2025, solstițiul de iarnă va avea loc pe 21 decembrie, la ora 17:03, ora României. De la această dată, zilele vor începe treptat să crească în durată, influențând astfel ciclurile naturale ale anotimpurilor.

Deși iarna este considerată a începe pe 1 decembrie din punct de vedere meteorologic, solstițiul de iarnă stabilește debutul iernii astronomice. Acest moment coincide cu o poziție specială a Soarelui pe cer, unde acesta atinge cea mai sudică poziție, influențând iluminarea și durata zilelor.

Lungimea nopților în timpul solstițiului de iarnă este semnificativă, cu Soarele urcând foarte puțin pe cer. La latitudinea medie a României, Soarele atinge doar aproximativ 21° înălțime la amiază, rezultând în zile de aproximativ 8 ore și 50 de minute, în timp ce nopțile se extind la circa 15 ore și 10 minute.

În acest context, semnificația solstițiului de iarnă își are rădăcinile într-o tradiție veche. Cuvântul “solstițiu” provine din termenul latin “solstitium”, care înseamnă “soare nemișcat”. Acest fenomen a inspirat numeroase obiceiuri și tradiții de-a lungul istoriei, unele dintre cele mai vechi având origini în Mesopotamia antică.

Tradițiile asociate cu acest moment includ aprinderea focurilor ritualice și curățarea gospodăriei. În folclorul românesc, se crede că solstițiul aduce reînnoirea energiei casei și familiei. Practici precum pregătirea alimentelor specifice și alungarea spiritelor rele sunt activități comune în această perioadă.

În concluzie, solstițiul de iarnă este un moment de reflecție și reînnoire, cu o semnificație profundă atât în astronomia modernă, cât și în tradițiile populare. Acest fenomen invită la explorarea și aprecierea diversității culturale și corespunde cu ritmurile naturale ale vieții pe Pământ. Informațiile actualizate despre acest subiect pot oferi o perspectivă mai largă asupra impactului solstițiului asupra societății și mediului.