Trei dintre cele mai mari sindicate din învățământul românesc au anunțat pentru începutul lunii februarie o nouă acțiune de protest în fața Guvernului, solicitând revenirea la condițiile anterioare legii care a restructurat sistemul educațional, considerată de liderii sindicali o pașaport către un cadru didactic mai echitabil și de calitate. Anunțul a fost făcut în contextul în care situația din sistemul de învățământ continuă să fie tensionată, iar profesorii și restul personalului din educație sunt nemulțumiți de deciziile și măsurile adoptate recent de autorități.

Nemulțumiri vechi și noi: revendicări fundamentale ale educatorilor

Cele trei mari sindicate – Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație (FSE) ”Spiru Haret” și Alianța Sindicatelor din Învățământ – au anunțat un protest programat pe 4 februarie 2026, în semn de protest față de ceea ce consideră a fi decizii nesatisfăcătoare ale Ministerului Educației și Guvernului. Liderii sindicali reclamă, în special, necesitatea revenirii la normele didactice anterioare legii din 2011, care a redus drastic numărul de ore alocate cadrelor didactice, și revenirea la condițiile anterioare legii Bolojan, referitoare la alocarea burselor.

„Solicităm din nou revenirea la norma didactică, la numărul de elevi la clasă, la plata cu ora și la bursele de dinainte de Legea Bolojan pentru că aceste măsuri duc la o creștere a calității învățământului și la o mai bună motivare a profesorilor”, declară reprezentanții sindicatelor. Protestul, anunțat pentru începutul lui 2026, marchează un moment de intensificare a revendicărilor, într-un climat de profundă nemulțumire în rândul personalului didactic, afectat de salarii tot mai mici în raport cu responsabilitățile și de condițiile de lucru deteriorate.

Contextul sistemului de educație și provocările recente

De mai mulți ani, sistemul de învățământ românesc traversează o criză profundă, influențată atât de schimbările legislative, cât și de condițiile precare de muncă, salariile insuficiente, dar și de lipsa unui plan clar pentru îmbunătățirea continuă a procesului educațional. În ultimii ani, multiple măsuri au fost luate de guverne pentru ajustarea cheltuielilor, însă acestea au fost adesea percepute ca fiind dăunătoare pentru calitatea actului didactic, afectând atât motivarea profesorilor, cât și rezultatele elevilor.

Legislația recentă, inclusiv Legea Bolojan, a redus semnificativ numărul de ore pentru profesori, iar reformele din domeniu nu au îmbunătățit în mod suficient condițiile de lucru sau salariile. În acest context, sindicaliștii atrag atenția că aceste decizii riscă să continue să afecteze grav și performanța școlii românești, fiind nevoie de o reevaluare a priorităților domeniului.

Implicarea guvernamentalis și perspectivele de dialog

Reprezentanții Ministerului Educației au fost citați recent spunând că dialogul cu sindicatele va fi continuat, însă fără a face promisiuni concrete pentru revizuirea legislației. În presa educațională, există îngrijorarea că sindicaliștii chiar vor apela la simbolurile protestului pentru a obține concesii și a-și reafirma rolul de principal voce în afacerea educației.

Cât de departe va merge această mișcare de protest și cât de mult va influența deciziile guvernamentale va depinde, în principal, de voința autorităților de a dialoga sincer și de a găsi soluții realiste pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă ale cadrelor didactice și, implicit, pentru elevi. Rămâne de urmărit dacă această tensiune prelungită se va transforma într-un adevărat impuls de reforme, sau dacă va fi înăbușită de acțiuni temporare, fără a adresa cauzele fundamentale ale problemelor din sistemul de învățământ.