Avocata Silvia Uscov contestă în instanță numirile judecătorilor CCR Dacian Dragoș și Mihai Bucuioc, într-un context marcat de tensiuni acute în justiție și politică

Luni, la Curtea de Apel București, avocatul Silvia Uscov a depus două acțiuni distincte cu scopul de a anula acte administrative legate de numirile judecătorilor Curții Constituționale a României (CCR), Dacian Dragoș și Mihai Bucuioc. Aceste demersuri vin în urma unor încercări anterioare de suspendare a decretului prezidențial de numire a lui Dragoș, precum și a hotărârii de numire a lui Bucuioc. Astfel, situația tensionată din spațiul public și din sistemul judiciar pare să atingă și nivelul proceselelor, oferind o nouă dimensiune conflictului administrativ și constituțional.

Contextul numirii judecătorilor CCR

Numirirea judecătorilor la CCR reprezintă pentru mult timp un punct sensibil în peisajul politic și judiciar al României. Procesul de selecție a membrilor acestei instanțe a fost marcat de controverse, acuzații de influențe politice și încercări repetate de a influența echilibrul de forțe în cadrul Curții. Numele lui Dacian Dragoș a fost controversat încă de la început, fiind criticat pentru implicarea anterior în alte astfel de funcții și pentru modul în care a fost propus și numit, în ciuda preocupărilor legate de independența sa judiciară.

De asemenea, numirea lui Mihai Bucuioc, aflat în centrul acestor noi dispute, a fost criticată pentru procedura rapidă și pentru eventualele presiuni politice asociate cu procesul. În aceste condiții, avocata Silvia Uscov a considerat necesar să se adreseze justiției pentru a solicita anularea actelor administrative de numire, în încercarea de a bloca efectele și posibilele implicări politice ale acestor decizii.

Procesele deschise în instanță

Decizia avocatului Uscov de a contesta două acte diferite indică amploarea nemulțumirii și neîncrederii față de modul în care au fost realizate aceste numiri. În acțiunile depuse luni la Curtea de Apel București, ea solicită atât anularea actelor de numire, cât și suspendarea de facto a efectelor acestor hotărâri până la soluționarea definitivă a cauzei. În acțiunile anterioare, depuse la sfârșitul lunii decembrie, Uscov cerea, de asemenea, suspendarea decretului prezidențial, ceea ce semnalează avocata o preocupare constantă pentru legalitatea și independența proceselor de numire în justiție.

Dincolo de aspectele formale, aceste demersuri tind să evidențieze riscul de fragmentare și instabilitate în justiție, într-un moment în care sistemul judiciar începuse să revină pe un trend de consolidare și de independență după multiple crize și controverse. În ultimii ani, numirile la CCR și alte funcții cheie au fost mereu în ochiul criticilor, existând temeri legate de influență politică excesivă și de sacrificarea principiilor de legalitate pentru scopuri de moment.

Reacția factorilor implicați

Reacția din partea guvernului și a președinției la aceste acțiuni judecătorești rămâne de urmărit. Până acum, oficialii care susțin legitimitatea numirilor au atras atenția asupra faptului că procesul a fost conform legislației și că deciziile de numire au fost în concordanță cu normele constituționale și legale. În schimb, avocații și o parte din societate se arată reticenți, invocând posibile influențe externe și controversă în privința transparenței procesului.

Perspectiva viitoare

În timp ce aceste acțiuni în justiție sunt în curs de soluționare, perspectiva este de o atenție sporită asupra modului în care sistemul juridic și cel politic vor gestiona această criză de încredere. În cazul în care instanțele vor decide în favoarea contestatarilor, consecințele pot fi semnificative pentru legitimitatea CCR și pentru modul în care se fac selecțiile pentru funcțiile de vârf în sistemul judiciar.

Pentru moment, tensiunile rămân ridicate, iar scena politică și cea judiciară așteaptă cu sufletul la gură deciziile justiției, care vor putea influența nu doar numirile curente, ci și frapanta situație a echilibrului de puteri în România.