Siegfried Mureșan, co-raportor al Parlamentului European pe subiectul viitorului buget pe termen lung al Uniunii Europene, a informnat astăzi că pachetul financiar propus pentru perioada 2028-2034 de Comisia Europeană echivalează cu bugetul precedent desfășurat de-a lungul a șapte ani, nemodificat deși presiunile s-au intensificat și așteptările sunt acum superioare.

Mureșan sugerează că propunerea de buget, așa cum a fost ea prezentată de Comisia Europeană, nu corespunde intereselor României.

El a afirmat: “În ultimii ani, UE a adoptat două noi direcții strategice: prioritatea apărării și a securității cetățenilor, respectiv creșterea competitivității economiilor noastre. Aceste două ținte sunt interconectate, deoarece în apărare e necesar să investim mai mult și mai repede decât estimați și pe termen lung. Pentru a avea aceste resurse, desigur, ne este necesară o economie puternică și bugete publice solide. Însă economia poate fi puternică iar sectorul privat dispus să investească doar dacă există sentimentul de securitate. Deci există o interdependență între securitate și competitivitate.

Este logic ca noile obiective să constituie priorități ale bugetului UE. În privința securității, în bugetul multianual actual, hotărât la sfârșitul anului 2020, înainte de începerea invaziei ilegitime din partea forțelor armate ruse în Ucraina, s-au alocat14 miliarde de euro, pe un interval de 7 ani, pentru toate cele 27 de țări membre. Evident, o sumă minimă, nesatisfăcătoare având în vedere noile riscuri de securitate.

Dar, UE are de asemenea priorități tradiționale – Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune. Acestea au constituit aproximativ două treimi din bugetul european, în ultimele bugete multianuale, în mod constant peste 60%. Aceste priorități și-au demonstrat utilitatea. Sprijinul acordat agricultorilor asigură milioane de locuri de muncă în zonele rurale, asigură securitatea alimentară, standarde ridicate de producție și dezvoltare rurală. Coeziunea este devenită politica principală de protecție. Ea are rolul de a micșora discrepanța între regiuni. Este evident că dacă construim o autostradă în România cu fonduri ale politicii de coeziune, beneficiarii principali sunt cetățenii români și companiile din România, dar profită și cetățenii celorlalte țări membre UE care se îndreaptă spre România. Beneficii sunt obținute și de investitorii din alte state membre ale Uniunii Europene și de consumatorii din celelalte țări membre UE, care își vor primi bunurile produse în România, autoturisme sau orice altceva, mai rapid, mai sigur, mai ieftin.

Ne este necesară în buget o creștere a fondurilor pentru noile direcții strategice, dar nu în detrimentul vechilor priorități și nu printr-o diminuare a alocărilor pentru Politica Agricolă Comună și pentru Politica de Coeziune. Acestea și-au dovedit utilitatea, sunt tot atât de esențiale.”

Pe parcursul lunii mai, Parlamentul European a adoptat un raport prin care a transmis Comisiei Europene prioritățile săle. Pe 16 iulie, Comisia Europeană a lansat proiectul de buget. Pe baza acestuia, Parlamentul, precum și Consiliul trebuie să ajungă la un acord referitor la mandatul precis de negociere, urmând apoi negocieri între Consiliu și Parlament, a menționat Mureșan.

Potrivit declarației sale, în momentul de față, bugetul total al UE este reprezentat de 1,14% din venitul național brut al statelor membre: “Pentru următorii șapte ani, proiectul prezentat de Comisia Europeană reprezintă 1,15% din venitul național brut al statelor membre plus 0,11% – fonduri alocate pentru rambursarea datoriilor acumulate pentru Mecanismul european de redresare și reziliență, din care sunt finanțate PNRR-urile statelor membre. În total 1,26%. Dar, în termeni reali, pentru programe și proiecte, 1,15% comparativ cu 1,14% din perioada curentă, deși, repet, provocările s-au mărit, așteptările oamenilor sunt mai mari.”



Sursa articol