Locuitorii din județul Ilfov generează mai multe ambalaje din plastic decât cei din București, o situație care reflectă criza acută a calității apei potabile și administrarea defectuoasă a resurselor în zonele limitrofe capitalei. În timp ce bucureștenii beneficiază de un sistem de alimentare cu apă centralizat, funcțional, dar învechit, ilfovenii sunt împinși să consume zilnic apă îmbuteliată, din cauza rețelelor deficitare sau inaccesibile. Acest fapt nu doar că pune presiune pe mediul înconjurător, ci și evidențiază problemele cronice ale managementului resurselor în regiune.

### Consumul excesiv de PET-uri, un semn al crizei apă

Statisticile analizate indică faptul că, în medie, un locuitor din Ilfov returnează anual cu aproximativ 20 de ambalaje din plastic mai mult decât un bucureștean. În realitate, județul a înregistrat o returnare de aproximativ 134 de milioane de ambalaje din plastic în ultimele 12 luni, față de peste 388 de milioane în Capitală. Deși volumul total pentru Ilfov este de aproape trei ori mai mic, raportarea la populație arată o medie de peste 247 de PET-uri pe cap de locuitor, față de 226 de ambalaje la bucureștean.

Această diferență subliniază nu doar un consum mai mare, ci și o dependență aproape forțată de apa îmbuteliată. În majoritatea localităților din Ilfov, rețeaua publică de apă fie nu asigură apă potabilă sigură, fie nu există deloc, ceea ce forțează consumatorii să recurgă la soluții alternative de hidratare. În plus, bidoanele de 5 și 10 litri de apă îmbuteliată, folosite de mulți rezidenți, nu pot fi reciclate și ajung direct la firmele de salubritate, crescând volumul de deșeuri generate.

### Cauzele crizei și responsabilitatea administrației

Situația statistică nu poate fi înțeleasă fără să se țină cont de factorii care au contribuit la agravarea problemei. Pânza freatică din Ilfov este considerată a fi una dintre cele mai poluate din țară, din cauza deversărilor ilegale și lipsei unor sisteme eficiente de epurare a apelor uzate. Într-un exemplu emblematic, primarul din Otopeni este judecat pentru că ar fi fraudat circa șapte milioane de euro destinați dezvoltării rețelei de apă și canalizare. Acest tip de corupție, combinate cu o dezvoltare haotică, a lăsat zeci de mii de cetățeni dependenți de apa de la bax, în condiții de calitate discutabilă.

Deși problema pare să fi fost accentuată de administrarea deficitară, impactul asupra mediului și sănătății publice este profund. Colectarea ambalajelor arată o implicare tot mai mare a cetățenilor, dar soluțiile pe termen lung rămân dificil de implementat până nu se reglementează și repara rețelele de alimentare cu apă.

### Clarificări despre reciclare și perspectiva viitoare

În total, județul Ilfov a colectat aproape 19.600 de tone de ambalaje în cadrul Sistemului de Garanție-Returnare, inclusiv peste 134 de milioane de PET-uri, peste 58 de milioane de ambalaje metalice și în jur de 52,7 milioane de ambalaje din sticlă. Datele indică un flux constant al retururilor pe parcursul anului, cu o vârf în luna iulie și un sezon mai slab în februarie, dinamica fiind dictată de sezon și de disponibilitatea resurselor.

La nivel național, rezultatele sunt și mai spectaculoase, cu peste 5,2 miliarde de ambalaje returnate în 2025 și o rată de colectare de aproximativ 83%. În ciuda acestor cifre impresionante, provocările legate de calitatea apei rămân litmusul sistemului. Autoritățile și companiile implicate în gestionarea resurselor trebuie să găsească urgent soluții durabile, pentru a asigura nu doar reciclarea ambalajelor, ci și accesul la apă sigură pentru toți.

Pe viitor, administrațiile locale și centrale sunt angrenate în proiecte de modernizare și digitalizare a rețelelor de apă, dar progresul va depinde în mare măsură de combaterea corupției și de investiții masive în infrastructură. În acest context, implicarea civică și responsabilitatea fiecărui consumator devin imperative pentru a preîntâmpina continuarea acestei crize.