Data de 27 decembrie: Sărbătoriți praznicul Sfântului Ștefan și respectați obiceiurile tradiționale

Data de 27 decembrie este rezervată sărbătorii Sfântului Ștefan, considerat primul martir creștin. După festivitățile din ziua de Crăciun, această zi reprezintă o ocazie ideală pentru relaxare și pentru petrecerea timpului cu familia, întărind legăturile comunitare. Conform tradiției ortodoxe, această zi este marcată prin respectarea unei serii de obiceiuri, explicate de părintele Cătălin Ștefan.

Sărbătoarea combină credința cu obiceiurile populare, fiind un moment propice pentru meditație și liniște înainte de noul an.

Obiceiuri și tradiții în a treia zi de Crăciun

„În a treia zi de Crăciun, credincioșii sunt încurajați să participe la Sfânta Liturghie și la slujbele dedicate pomenirii celor adormiți. Această zi oferă oportunitatea de a te ruga atât pentru Sfântul Ștefan, cât și pentru cei dragi care nu mai sunt cu noi, aducând liniște și binecuvântare. Cei care nu pot merge la biserică pot recita rugăciuni sau acatiste din confortul casei, cu credință și devotament.”

Această zi este, de asemenea, un moment de reflecție și de menținere a armoniei în familie. Este recomandat să evităm conflictele și discuțiile contradictorii, astfel încât pacea și buna înțelegere să domnească în căminele noastre. De asemenea, este esențial ca sufletul să rămână curat, iar grijile cotidiene să fie lăsate deoparte. În această zi, activitățile casnice grele, precum spălatul sau cusutul, sunt considerate purtătoare de necazuri.

Masa de Sfântul Ștefan este mai modestă în comparație cu cele din primele două zile de Crăciun, incluzând preparate ușoare ca peștele, alături de cozonac și alte bunătăți tradiționale, pentru a permite trupului să se odihnească și sufletului să savureze atmosfera sărbătorii.

Sfântul Ștefan 2025: Apostolul onorat pe 27 decembrie

Sfântul Ștefan este venerat în creștinism ca primul martir, care și-a sacrificat viața pentru credință. Conform tradiției, a fost ucis pentru mărturisirea sa față de Hristos, iar ziua dedicată lui, 27 decembrie, a devenit un praznic semnificativ în calendarul ortodox.

În folclorul românesc, această zi este văzută ca un moment de caritate și comunitate, continuând spiritul sărbătorilor de iarnă. Aceasta amintește și de tragedia biblică a celor 14.000 de prunci uciși de regele Irod, un eveniment ce a precedat răspândirea creștinismului. Primele comunități creștine s-au format după Învierea Mântuitorului, când ucenicii au început să boteze credincioșii „în numele Tatălui și al Sfântului Duh”, marcând începutul bisericii.

Ziua Sfântului Ștefan este asociată în cultura românească cu acte de bunătate și solidaritate. Credincioșii obișnuiesc să ajute persoanele aflate în dificultate, să viziteze rudele și să păstreze armonia în familie, onorând memoria celor adormiți prin pomenire și prin oferirea de ajutoare alimentare celor nevoiași.

Obiceiuri și tradiții de Sfântul Ștefan

În Muntenia și în alte regiuni din țară, se păstrează tradiția de a pregăti pâini rotunde și dulci, denumite „pâinicile lui Ștefan”, care sunt sfințite și oferite copiilor nevoiași, simbolizând generozitatea martirului și conexiunea cu credința divină. De asemenea, în unele zone, copiii colindă și vizitează vecinii pentru a ura sănătate și fericire, menținând astfel tradițiile comunității.

O altă tradiție veche din cultura românească sugerează aducerea unei icoane a Sfântului Ștefan în locuință ca simbol al cinstirii și binecuvântării, oferind sprijin în fața problemelor de sănătate sau a conflictelor. Dăruirea unei icoane sau a unei candele noi, aprinse, este un gest simbolic de protecție și binecuvântare.

În această zi, persoanele cu numele Ștefan, Ștefania sau derivatele acestora își celebrează onomastica, continuând tradiția de a omagia memoria martirului și valorile sale.



Sursa articol