Propunerea legislativă pentru crearea “Fondului Moldova”, un fond de investiții alternativ format din capital public și privat, a fost adoptată tacit de Senat, conform anunțului făcut marți. Fondul este planificat să fie organizat ca o societate pe acțiuni, cu capital social fluctuant, având sediul central în România.

Senatul, sub conducerea președintelui său, Mircea Abrudean, a prezentat în plen nota de adoptare tacită a propunerii legislative, termenul de dezbatere și vot fiind depășit pe 26 noiembrie.

“Fondul Moldova” are statutul de entitate de interes public strategic și funcționarea sa este condiționată de obținerea unei autorizații preliminare de constituire din partea Autorității de Supraveghere Financiară, în conformitate cu reglementările in vigoare referitoare la fondurile de investiții alternative închise.

Conform proiectului, capitalul social inițial al “Fondului Moldova” este de 1.250.000.000 lei, divizat în 25.000.000 de acțiuni nominative, fiecare cu o valoare nominală de 50 lei. Valoarea capitalului social este de aproximativ 250.000.000 euro, conform cursului de schimb furnizat de Banca Națională a României la momentul adoptării acestei legi. Acest capital social inițial este integral subscris de statul român, prin intermediul Ministerului Finanțelor, cu fonduri separate alocate prin legea anuală a bugetului.

După obținerea autorizației de funcționare, Fondul va lansa o ofertă publică inițială pentru emiterea a 25.000.000 de noi acțiuni, menite a fi subscrise de investitori instituționali și individuali, români sau străini. Fondul poate anual crește capitalul prin emiterea a maximum 10.000.000 de acțiuni suplimentare, cu scopul de a-și crește capitalizarea, sub rezerva aprobării de către adunarea generală extraordinară a acționarilor și respectând dreptul de preferință prevăzut de lege,” se menționează în proiect.

Fondul Moldova prioritizează investițiile în infrastructura de transport, energie și comunicații, inclusiv proiecte transfrontaliere și interconexiuni; sectorul energetic cu focus pe energie regenerabilă, infrastructura sanitară și educațională; digitalizare, cercetare, inovare și dezvoltare tehnologică; agricultură, industrie prelucrătoare, logistică și lanțuri valorice integrate; dezvoltare urbană și regională, locuințe sociale și regenerare urbană.

Acest proiect reprezintă nu doar o investiție economică, ci și un angajament pentru viitorul comun al celor două state românești, este concluzia expunerii de motive a acestui proiect.

Propunerea legislativă urmează să fie analizată de Camera Deputaților, care este forul decisiv în acest caz.



Sursa articol