Vampirii epocii moderne: The Conjuring: Last Rites

The Conjuring: Last Rites, cel de-al nouălea film al francizei de horror Conjuring, continuă povestea cunoscutului cuplu de investigație paranormală, Ed și Lorraine Warren. Patrick Wilson și Vera Farmiga revin pe marele ecran, însă de data aceasta, povestea transpare oboseala trăirilor anterioare.

În acest episod, care se desfășoară în 1986, cei doi sunt semi-retrași, având parte de o recesiune profesională ce le împiedică carierele anterioare. Ed, recuperându-se după un atac de cord suferit în The Conjuring: The Devil Made Me Do It, și Lorraine se confruntă acum cu o generație de tineri mai interesați de comediile de groază decât de lucrările lor serioase.

O poveste captivantă, dar lungă

Filmarea începe cu cazul real al familiei Smurl, care se mută într-o casă bântuită după ce cumpără un ogor de lemn. Acest element adaugă un ton autentic, deși ritmul filmului este lent, având o durată de 135 de minute, cu un prolog considerat de mulți inutil.

După o introducere explicativă, acțiunea se mută în prezent, unde protagoniștii tineri își fac apariția. Judy, fiica cuplului Warren, joacă un rol esențial, având abilități psihice moștenite de la mama ei. Aceasta conștientizează intensitatea situației familiale a Smurlilor, ceea ce le aduce pe cele două familii în contact.

Elemente de familiaritate

Metodele de terorizare din The Conjuring: Last Rites înglobează elemente deja obișnuite în franciză, cum ar fi momentele de întuneric și prezența lor constantă de frică. Personajele intră în porțiuni întunecoase și confruntă manifestări demonice, un aspect devenit tipic pentru seria Conjuring.

Filmările sunt îmbogățite de referințe la filme anterioare ale francizei și apariția cunoscutelor artefacte din “Artifact Room”, unde fanii francizei pot recunoaște obiecte din trecut. Prestația lui Wilson și Farmiga rămâne a fi puternică, dar insuficientă pentru a revitaliza o poveste care simte nevoia de un suflu nou.

Evaluări și perspective

Directorul Michael Chaves, care a preluat franciza, nu reușește să genereze inovația necesară, astfel că recenzile semnalează o oboseală în abordarea narațiunii de groază. În era unor filme de groază mai originale și provocatoare, The Conjuring: Last Rites face apel la nostalgia fanilor, dar rămâne prins între clasic și depășit.

Cu performanțe notabile, în special cea a lui Mia Tomlinson, filmul poate deschide uși pentru noi povești în universul Conjuring. Chiar dacă desenul general al poveștii are neajunsuri, există posibilități de a continua tradiția cinematică în alte forme.

În concluzie, The Conjuring: Last Rites reflectă evoluția unui univers cinematografic complex care trebuie să se adapteze la noile standarde ale groazei pentru a răspunde așteptărilor publicului contemporan. Fanii francizei sunt invitați să exploreze acest capitol, dar rămâne de văzut cum vor evolua viitoarele povestiri din acest univers.