Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a anunțat joi că instituția se așteaptă la o creștere a cererilor de sprijin financiar, cu valori cuprinse între 20 și 50 de miliarde de dolari, din cauza consecințelor războiului din Orientul Mijlociu. Declarația a fost făcută înaintea reuniunilor FMI și Băncii Mondiale, programate pentru săptămâna viitoare. Războiul a determinat deja FMI să-și revizuiască în scădere previziunile de creștere economică globală.

Impactul războiului asupra economiei globale

Conflictul din Orientul Mijlociu, început la sfârșitul lunii februarie, va genera efecte secundare pe termen mediu și lung. Georgieva a menționat închiderea rafinăriilor de petrol și penuria de produse rafinate, elemente care vor perturba transportul, turismul și comerțul. Complexul Ras Laffan din Qatar, responsabil pentru producția a 93% din gazele lichefiate din Golf, este închis din 2 martie. Revenirea la funcționarea normală ar putea dura între trei și cinci ani.

Reuniunile de săptămâna viitoare vor aborda modalitățile de depășire a șocului generat de război și modul în care FMI poate sprijini țările membre. FMI deține resurse disponibile și poate majora suportul pentru balanța de plăți prin intermediul programelor existente. S-a anticipat deja că și alte state vor solicita ajutor. Directorul FMI a subliniat că „chiar și în cel mai bun caz, nu va exista o revenire clară și curată la status quo-ul anterior”.

Inflație și Măsuri de Contracarare

Georgieva a atras atenția asupra faptului că șocul energetic a intensificat anticipațiile inflaționiste pe termen scurt, deși așteptările pe termen lung au rămas neschimbate. Băncile centrale ar trebui să „intervină ferm cu creşteri ale ratelor dobânzii” dacă așteptările inflaționiste amenință să se amplifice. Directorul FMI a avertizat împotriva măsurilor care ar putea amplifica perturbările globale, precum controalele la export sau cele asupra prețurilor.

FMI va publica săptămâna viitoare un raport World Economic Outlook, care va analiza diverse scenarii, de la o normalizare relativ rapidă până la un scenariu cu prețuri ale petrolului și gazelor ridicate pentru o perioadă îndelungată. Chiar și în scenariul cel mai optimist, se prevede o încetinire a creșterii economice, determinată de daunele aduse infrastructurii, întreruperile în aprovizionare și pierderea de încredere. În ianuarie, FMI estima o creștere economică mondială de 3,3% în 2026 și 3,2% în 2027.