Avertisment sumbru din partea industriei: România riscă să își piardă avantajul competitiv dacă nu investește în educație

Un lider de influență din mediul privat atrage atenția cu brutală sinceritate asupra dezastrului care se profilază la orizont dacă nu se adoptă urgent măsuri concrete de reformare a sistemului educațional. Într-un interviu recent, directorul general al uneia dintre cele mai mari companii din țară a tras un semnal de alarmă: “Dacă nu intensificăm eforturile de modernizare, riscăm să pierdem capitalul de inteligență și inovație care ne-a consacrat până acum.”

Ion Popescu, CEO-ul GrupoTech, nu ezită să expună grija sa cu privire la viitorul competențelor tinerilor români, menționând că, în ultimii ani, sistemul educațional din țară a trecut prin transformări care nu au fost întotdeauna în favoarea dezvoltării unor competențe necesare pentru economia globalizată. “Suntem pe un teren minat dacă nu revenim urgent asupra strategiei de investiții în educație. Dacă nu, riscăm să rămânem în urmă și să devenim un simplu satelit în Europa, din cauza lipsei de forță de muncă calificate,” avertizează liderul de afaceri.

Declinul în educație, o problemă de amploare națională

Subiectul nu e nou, dar valențele sale alarmante sunt din ce în ce mai evidente. În ultimii ani, indicatorii naționali și internaționali indică o scădere clară a nivelului de pregătire în domenii fundamentale precum matematica, științele exacte și limbile străine. Conform unui raport recent elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), România a coborât semnificativ în clasamentul nivelului de competențe matematice ale elevilor, fiind acum sub media europeană.

Chiar dacă în ultimii ani s-au făcut pași către digitalizare și modernizare, obiectivul de a construi un sistem de învățământ adaptat provocărilor se lovește adeseori de obstacole legate de resurse, formare și viziune pe termen lung. “Cât timp nu vom trata educația ca pe o prioritate națională, vom continua să ne luăm rămas-bun de la un viitor prosper,” avertizează profesorii, cercetătorii și oamenii de afaceri implicați în inițiative educaționale.

Reforma educației și controversele din ultimii ani

O dată cu perioada recentă, intervențiile guvernamentale au generat și controverse. În 2016, reforma controversată a bacalaureatului, care a redus semnificativ importanța matematicii și a anumitor materii fundamentale, a fost de mult analizată și criticată. Aceasta a fost percepută ca un pas în direcția de a face procesul mai accesibil, dar mulți experți și pedagogi au tras semnale de alarmă că, astfel, se va sacrifica calitatea și competențele periculoase ale elevilor.

În același timp, amenzile pentru rigorile în învățământ și influența excesivă a curricula naționale au fost învinovățite pentru irosirea potențialului. În această atmosferă, unii specialiști consideră că o abordare diferențiată, centrată pe dezvoltarea de competențe concrete și adaptate învățării moderne, ar putea avea un impact pozitiv atât asupra elevilor, cât și asupra mediului de business.

Ce urmează?

Perspectivele pentru sistemul educațional românesc sunt în continuare incertă, însă anumite inițiative indică o conștientizare a necesarului de schimbare. În timp ce unele orașe și regiuni au început programe de mentorat și digitalizare a claselor, acestea sunt încă departe de a acoperi nevoile întregii țări.

Într-un climat economic tot mai competitiv, investițiile în capitalul uman devin fundamentale. Lipsa unei strategii clare, susținute pe termen lung, riscă să asigure doar o forță de muncă slab calificată, vulnerabilă în fața concurenței externe. În același timp, criza de talente poate deveni motivul pentru care România nu va reuși să își păstreze ritmul de creștere economică și inovație pe care și l-a propus de atâtea decenii.

Pe ansamblu, dacă nu se vor face pași decisivi pentru modernizarea și valorificarea potențialului educației naționale, țara riscă să își piardă avantajele competitive și să fie învinsă în cursa pentru viitor. Și totuși, există speranța că, în ciuda dificultăților, decidenții, dar și comunitatea educațională și companiile private, vor colabora pentru a construi un sistem de învățământ mai solid, capabil să formeze cetățeni pregătiți pentru provocările secolului XXI.