Primăria Sectorului 4 începe anul 2026 într-un paradox financiar tulburător, în contextul unor dileme care riscă să compromită stabilitatea bugetară a unor proiecte esențiale pentru comunitate. În timp ce administrația condusă de Daniel Băluță raportează un excedent bugetar de aproape 10 milioane de lei, banii rămași necheltuiți sunt văzuți în același timp ca o potențială sursă de finanțare pentru acoperirea unor cheltuieli urgente și pentru creșterea gradului de îndatorare al sectorului.

### Excedentul aparent și dilema reală a fondurilor disponibile

Deși pare un semn de stabilitate financiară, statutul excedentului bugetar nu reflectă pe deplin situația reală. Documentele oficiale arată că fondurile europene nerambursabile nu acoperă, în mod satisfăcător, cheltuielile pentru reabilitarea blocurilor și pentru modernizarea școlilor, ceea ce forțează administrația locală să caute soluții rapide. În aceste condiții, demersul de a debloca acești peste 9,7 milioane de lei pentru acoperirea acestor deficituri pare justificat, având în vedere riscul blocării proiectelor europene în cazul întârzierilor.

În același timp, însă, administrația pregătește o modificare la acordul de împrumut contractat în octombrie 2025, care viza inițial o sumă de 100 de milioane de lei. La mai puțin de două luni distanță, primarul Daniel Băluță cere majorarea acesteia până la 200 de milioane, argumentând că situația impune o astfel de ajustare pentru a face față costurilor în creștere ale proiectelor.

### Îndatorare massive și proiecte de reabilitare la prețuri în creștere

Această decizie nu vine doar dintr-o nevoie de lichidități, ci și dintr-o conștientizare a faptului că orașul are nevoie de investiții urgente în domeniul educațional și infrastructural. Este de notorietate că, de la începutul anului trecut, costurile pentru reabilitarea termică a blocurilor, precum și pentru modernizarea școlilor, au crescut semnificativ. În cazul Școlii Gimnaziale Avram Iancu, de exemplu, valoarea totală a proiectului a urcat la peste 35 de milioane de lei, în timp ce pentru Școala nr. 190, cheltuielile se apropie de 94 milioane, din care o parte vor fi susținute din nou prin credit.

Această dinamică de creștere a costurilor nu face decât să accelereze decizia de a ingera datorii tot mai mari, aliniate unui scenariu sumbru de îndatorare pe termen lung. Economistii din administrație avertizează că, dacă această tendință continuă, gradul de îndatorare va atinge vârful în următorii ani, moment în care datoria locală va ajunge la aproape 28% din venituri, un nivel considerat semnificativ de specialiști.

### Tensiuni politice și lupta pentru controlul bugetului

Această situație nu intervine în izolare, ci face parte dintr-un context politic tensionat între Daniel Băluță și Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei. Ultimele declarații arată că edilul capitalei îl acuză pe Băluță de practici financiare deficiente, atribuite chiar scheme de finanțare discutabile din perioada în care acesta avea influență directă asupra deciziilor la nivelul guvernului. În replică, Băluță, președintele PSD București, critică la rândul său administrația condusă de Ciucu, acuzând-o de amatorism și incapacitate, și face referire la planurile de majorare a tarifelor transportului în comun ca exemple de politici inutile.

Într-un timp în care cheltuielile durează să țină pasul cu resursele, deciziile de îndatorare și conflictele politice riscă să fie un catalizator al unor probleme mai grave, dacă nu sunt gestionate cu vigilență. Cu toate acestea, ultimele anunțuri indică faptul că administrația Sectorului 4 se pregătește să aprobe în continuare creșterea datoriilor, chiar și în fața unor aprecieri critice legate de sustenabilitatea fiscală a municipiului.

Din păcate, situația rămâne complicată: în timp ce fondurile necheltuite pot fi folosite pentru anumite cheltuieli, acestea nu pot acoperi integral costurile exacerbante ale proiectelor de infrastructură. Rămâne de văzut dacă primărița Daniel Băluță va găsi în continuare resursele și sprijinul politic pentru a face față acestor provocări, sau dacă criza de resurse și tensiunile politice vor duce la o nouă etapă de instabilitate financiară pentru sectorul 4. În orice caz, anii următori vor fi esențiali pentru a clarifica direcția în care va merge administrarea locală sub această presiune acumulată.