Primăria Sectorului 3 anunță planuri ambițioase pentru modernizarea infrastructurii pietonale, dar proiectul recent reformat ridică întrebări cu privire la costurile exorbitante și incertitudinea finanțării. În cadrul unei ședințe a Consiliului Local, autoritatea a aprobat o inițiativă menită să supraînălțe 205 intersecții și 530 de treceri de pietoni, într-un proiect estimat la peste 85 de milioane de euro, dacă se va obține finanțarea europeană promisă. Totodată, această modificare a planurilor a dus la reducerea substanțială a numărului de obiective, de la 1.774 la doar 735, ceea ce ridică semne de întrebare asupra proporțiilor proiectului, dar și asupra costurilor ce urmează să fie suportate.

### Costuri supraestimate și justificări controversate

Un detaliu care stârnește controverse îl reprezintă costul unitar de peste 115.000 de euro per obiectiv, aproape de prețul unui apartament european mediu, în condițiile în care unii membri ai consiliului s-au întrebat dacă această sumă justifică intervenția tehnică. Consilierul local USR Eugen Matei a ridicat problema: „Vrem să înțelegem și noi pentru ce dăm 114.000 de euro pentru intersecție. Media cam atât iese, 114.000 de euro, echivalentul unui apartament din ziua de azi”.

Reprezentanții companiei VEGO, firma care a realizat proiectul de supraînălțare, au justificat majorarea costurilor prin implicarea unor soluții tehnice complexe, destinate să asigure o siguranță sporită în trafic. Irina Sirijita, proiectant, a explicat că noile ghiduri de finanțare impun standarde mult mai riguroase în materie de semnalistică, iluminare și siguranță rutieră, inclusiv amenajarea colțurilor și montarea de senzori de prezență pentru iluminare adaptivă. Aceasta a adăugat că toate aceste elemente justifică diferențele de cost.

### Incertitudinea finanțării și riscul de supracontractare

Secțiunea politicii bugetare devine însă scena unor explicații mai puțin convingătoare. Consilierii USR au exprimat neincredere privind șansele de a obține fondurile europene, în condițiile în care Primăria Sectorului 3 va depune o cerere de finanțare în cadrul Programului Regional București-Ilfov, al cărui buget total este de doar 31,2 milioane de euro, reprezentând o fracțiune din valoarea proiectului. Mai mult, direcția este de a depune cererea cu o supracontractare de până la 200%, o strategie riscantă care ar putea plasa bugetul sub potențialul real dacă finanțarea nu acoperă estimările.

„Cererea de finanțare va fi depusă luând în considerare o supracontractare de 200%, astfel încât din cele 31 de milioane de euro, la care se adaugă contribuția beneficiarului, am considerat practic o dublare a acestei sume”, a afirmat reprezentantul VEGO, Mihai Mihăilescu. În replică, Eugen Matei a avertizat că astfel de așteptări sunt nerealiste, bazându-se pe experiența anterioară a administrației locale, unde multe proiecte și studii nu au fost niciodată decontate, lăsând bugetele locale să suporte costuri inutile.

### Ce urmează pentru infrastructura pășenilor din Sectorul 3

Pe fondul acestor controverse, rămâne incert dacă proiectul va putea fi finalizat după toate aceste ajustări, mai ales că primăria trebuie să obțină finanțare în condițiile unui buget destul de restrâns. În cazul în care finanțarea nu va fi aprobată sau va fi mai mică decât estimată, există riscul ca proiectul să rămână în sertare, sau să fie redus semnificativ, afectând astfel planurile de modernizare a infrastructurii rutiere din Sectorul 3.

În acest context, discuția despre costuri atât de ridicate pentru intervenții tehnice aparent simple, precum supraînălțarea trecerilor de pietoni sau reconfigurarea intersecțiilor, evidențiază complexitatea și, uneori, lipsa de claritate în gestionarea fondurilor publice. În timp ce administrația promite o zonă mai sigură pentru pietoni, scepticii întreabă dacă aceste inițiative nu sunt mai degrabă un exemplu de cheltuieli inutile, mai ales în condițiile lipsei de fonduri și a unor experiențe anterioare de gestionare deficitare.

Rămâne de văzut dacă primăria va putea să-și convingă partenerii europeni și să demareze proiectul, înainte ca planurile ambițioase de modernizare să ajungă în impas, sau dacă realitatea economică, combinată cu incertitudinea financiară, va obligă la o reevaluare profundă. În oricare dintre cazuri, preocuparea publicului privind modul în care se cheltuiesc banii pe proiecte de infrastructură devine tot mai acută, iar astfel de inițiative vor continua să stârnească dezbateri aprinse în rândul cetățenilor și politicienilor.