Judecătorii din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au semnalat recent o situație alarmantă legată de accesul procurorilor la sistemul informatic Ecris, folosit pentru gestionarea documentelor din instanțe. În prezent, din cele 242 de instanțe din țară, în 101 dintre ele există conturi dedicate procurorilor pentru utilizarea acestui sistem, ceea ce ridică întrebări serioase despre securitatea și transparența activității judiciare în anumite zone ale sistemului.

Proliferarea accesului în sistemul Ecris și implicațiile sale

Ecris este o aplicație concepută pentru managementul fluxurilor de documente și informații în instanțe, având ca scop centralizarea și eficientizarea activității judiciare. Potrivit informațiilor oferite de judecători, această platformă a fost creată pentru organizarea internă a activității judecătorilor și grefierilor, fiind o unealtă esențială în procesul de digitalizare a sistemului judiciar românesc. Cu toate acestea, în ultimii ani, constatăm că accesul la această platformă s-a extins și la procurori, iar cifrele din raportul CSM indică o creștere semnificativă.

Ce-i îngrijorează pe oficialii judiciari este faptul că, la această dată, 101 instanțe dispun de conturi create pentru procurori, ceea ce înseamnă aproape jumătate din totalul instanțelor active din țară. Extinderea accesului la sistemul Ecris deschide noi valuri de întrebări legate de jurisdicție, delimitarea clară a competențelor și, mai ales, de securitatea datelor sensibile. În condițiile în care sistemul gestionează informații delicate despre dosare și procese, orice breșă în controlul accesului poate avea consecințe grave asupra integrității domeniului judiciar.

Contextul digitalizării sistemului judiciar și riscurile asociate

De la începutul procesului de modernizare a justiției, România a investit considerabil în soluții informatice menite să reducă birocratia și să crească transparența. Sistemul Ecris a fost implementat cu această în perspectivă, dar, de-a lungul timpului, utilizarea sa s-a extins, uneori fără o reglementare clară privind limitele și atribuțiile utilizatorilor. Acest aspect a devenit, în ultima vreme, o sursă de îngrijorare pentru judecători și oficiali ai CSM.

Potrivit specialiștilor, accesul extins al procurorilor la platforma Ecris nu trebuie să fie unul automatizat sau fără control strict. În fapt, există riscul ca informațiile sensibile sau confidențiale să fie expuse sau manipulate de persoane neautorizate, dacă nu se iau măsuri stricte de securitate și control al accesului. Deși autoritățile respectă că sistemul are nevoie de flexibilitate pentru a asigura funcționalitatea și eficiența anchetelor și a proceselor, trebuie menținut un echilibru delicat între transparență și protecție.

Ce urmează pentru sistemul Ecris și justiția românească

Pe fondul acestor dezvăluiri, oficialii CSM și experții IT ai sistemului judiciar își propun să reediteze procedurile și să stabilească reguli mai stricte pentru accesul la Ecris. În plus, se discuta despre implementarea unor măsuri tehnice mai avansate, precum autentificare multifactori și monitorizare constantă a activităților, pentru a preveni orice abuz sau breșă de securitate.

Este clar, pe măsură ce digitalizarea devine o componentă fundamentală în activitatea zilnică a justiției, balanța între deschidere și securitate trebuie să fie menținută cu grijă. În timp ce pentru cetățeni și profesioniștii din domeniu, eficientizarea sistemului este benefică, pentru sistemul judiciar în ansamblul său, protejarea datelor și prevenirea posibilelor fraude rămân priorități esențiale. Ultimele evoluții indică faptul că autoritățile vor trebui să găsească un echilibru delicat pentru a nu compromite încrederea în sistem și integritatea procesului judiciar.