Reforma fondurilor europene, un subiect de actualitate în România: specialiștii vor mai multă strategie pe termen lung

Alocarea fondurilor europene în România pare să fie o prioritate în dezbaterile recente din mediul politic și agricol, fenoment care ridică semne de întrebare asupra modului în care banii proveniți din Uniunea Europeană sunt distribuiți și eficientizați. În centrul acestor discuții se află președintele Comisiei pentru agricultură din Senat, senatorul Sebastian Cernic, cel care atrage atenția asupra necesității unei regândiri a întregului sistem, în special pentru a stimula producția și procesarea, elemente-cheie ale dezvoltării durabile a sectorului agricol românesc.

Distribuirea fondurilor europene: de la terenuri, la investiții productive

„Din păcate, foarte mulți bani din partea Uniunii Europene se duc nu în sectoare, dar se duc către niște persoane care nu…” – cu aceste cuvinte, senatorul Cernic evidențiază unul dintre cele mai frecvent întâlnite proiecte de problemă în implementarea fondurilor europene în România. În mod tradițional, schema de acordare a fondurilor a fost adesea focalizată pe deținerea terenurilor, fără a asigura o dezvoltare coerentă și sustenabilă a întregului sector agricol.

Practic, mulți beneficiari obțin sprijin financiar pentru a achiziționa terenuri sau pentru a eficientiza anumite operațiuni simple, însă acest tip de alocare nu stimulează neapărat creșterea productivității sau inovarea în procesare. În condițiile în care agricultura românească suferă din cauza lipsei investițiilor în tehnologii moderne și în diversificarea procesării, un astfel de model riscă să perpetueze disfuncționalitățile structurale ale sectorului.

Necesitatea unei strategii de lungă durată pentru investiții în producție și procesare

Cernic face apel la o schimbare în modul de gândire, susținând că fondurile europene trebuie să devină un motor pentru creșterea productivității și pentru modernizarea întregii industrii agricole. „Sistemul trebuie regândit cu accent pe producție și procesare, nu doar pe deținerea terenului,” subliniază senatorul. În viziunea sa, o astfel de abordare ar favoriza crearea de valoare adăugată, dar și creșterea locurilor de muncă și competitivitatea pe piețele externe.

Astfel, în ochii oficialilor și ai experților în agricultură, actuala alocare de fonduri trebuie reconfigurată pentru a oferi sprijin real și concret proiectelor care vizează infrastructura de procesare, inovarea tehnologică și extinderea capacităților de producție. Acest aspect devine cu atât mai esențial cu cât, în contextul creșterii prețurilor la alimente și a crizei globale, România trebuie să-și adapteze strategiile pentru a deveni mai rezilientă și mai autonomă.

Contextul geopolitic și perspectives în reformarea fondurilor europene

În ultimii ani, discuțiile despre eficiența fondurilor europene în România s-au intensificat, în condițiile în care țara noastră a beneficiat de sume record în cadrul programelor de dezvoltare rurală și infrastructură. Cu toate acestea, rezultatele concrete rămân, în fapt, insuficiente pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă.

În acest peisaj, declarațiile senatorului Cernic vin ca un semnal de alarmă pentru autorități și pentru toți actorii implicați în gestionarea banilor europeni. În perioada următoare, posibilele schimbări vor depinde atât de voința politică, cât și de capacitatea administrației locale și centrale de a implementa modele inovatoare și de a încuraja investițiile în infrastructură și tehnologii de vârf.

Pe măsură ce proiectele de reformare a modului de distribuire a fondurilor europene câștigă avânt, sectorul agricol românesc își păstrează speranța într-un viitor în care sprijinul financiar va fi direcționat spre crearea de valoare durabilă, nu doar spre achiziția de terenuri. Rămâne de urmărit dacă noile priorități vor reuși să răspundă provocărilor actuale și dacă la nivelul guvernelor și al Uniunii Europene se vor pune în aplicare măsuri concrete pentru a impulsiona o dezvoltare reală a agriculturii românești.