Aliații lui Giorgia Meloni se bucură de victorie, în timp ce politica franceză capătă tot mai mult un aer italian, conform unei publicații de specialitate. Cu doi premieri în funcție în doar nouă luni și cu datoria publică în creștere, situația din Paris începe să semene cu cea din Roma din anii ’80 și ’90, perioadă în care guvernele de scurtă durată ale Italiei erau adesea blocate în propriile crize financiare.

Guvernul Meloni, pe de altă parte, pare mai eficient în reducerea datoriilor mari ale Italiei și intenționează să rămână la conducere până la sfârșitul mandatului. Aceasta conferă Italiei o anumită stabilitate politică, aspect caracteristic mult timp pentru politica franceză.

Italia iese câștigătoare din această rivalitate dintre cele două țări și nu ezită să își exprime mândria. Presa locală și publicațiile de orientare de dreapta, care o susțin pe Meloni, gestionează cu satisfacție succesul lor, asemănător cu o stare de satisfacție amară, similara celei manifestate de liderul important Matteo Salvini, care a salutat ceea ce a numit „a nu știu câta înfrângere” a președintelui francez Emmanuel Macron.

Unii aliați ai lui Meloni exprimă îngrijorări legate de situația din Franța, dar subliniază rapid că guvernul de dreapta de la Roma are mai mult succes acolo unde guvernul central francez a eșuat. Un expert în relații franco-italiene de la Universitatea Luiss din Roma și Sciences Po din Paris a spus că, în adâncul sufletului, unii membri ai guvernului italian nu sunt chiar supărați de actuala situație, dar nu pot spune acest lucru public.

Un oficial italian, care a dorit să rămână anonim, a remarcat că Franța a avut cinci prim-miniștri în mai puțin de doi ani și pare să își piardă influența în Uniunea Europeană, în timp ce Italia poate influența mai mult Uniunea decât o făcea în perioada fostului lider Mario Draghi. Acesta a criticat politicile guvernului Macron, considerându-le greșite.

Un alt membru al coaliției lui Meloni a spus, tot pe anonimat, că după acuzațiile unui politician francez despre dumping fiscal, propriul guvern al Franței a fost demis, făcând referire la presupusa încercare a guvernului italian de a atrage în țară familiile bogate din Franța prin stimulente fiscale.



Sursa articol