Samsung a avut, în 2017, una dintre cele mai ambițioase proiecte din industria smartphone-urilor: Galaxy Upcycling. Promitea să ofere o soluție sustenabilă pentru telefoanele vechi, transformându-le în dispozitive utile prin deblocarea bootloader-ului și crearea unei comunități open-source active. În acel moment, ideea a fost primită cu entuziasm de comunitatea tech, fiind privită ca un pas înainte în direcția unui ecosistem mai responsabil, în care dispozitivele ar putea fi reutilizate și valoroase ani de zile după ieșirea din garanție.

Promisiunea era simplă, dar radicală: telefoanele Galaxy mai uzate, precum Galaxy S5 sau Note 4, nu ar fi trebuit să ajungă aruncate sau reciclate. În loc, hardware-ul acestora, ce păstra componente eficiente precum procesoare, camere și senzori, ar fi fost transformat în mini-computere, noduri pentru mining sau chiar devin controlere pentru casele inteligente. Cei din comunitatea Android, dar și partenerii tehnici precum iFixit, vedeau în Galaxy Upcycling o oportunitate de a extinde viața dispozitivelor, de a reduce deșeurile electronice și de a încuraja un consum mai responsabil.

Însă, vestea bună a fost urmată de o tăcere de patru ani. În perioada 2017-2021, aproape nicio actualizare semnificativă nu a fost făcută public, iar entuziasmul inițial s-a stins din motive nevăzute. Anul 2021 a adus, totuși, o recidivă, când Samsung a prezentat la CES o variantă denumit „Galaxy Upcycling at Home”. Problema? În loc să continue pe drumul deschis în 2017, compania a ales o abordare mult mai restrânsă, fără deblocare de bootloader, fără marketplace open-source, fără posibilitatea de a instala sisteme de operare alternative. În esență, telefonul avea acum doar funcții limitate, precum detectarea sunetelor sau automatizarea luminozității, și era compatibil doar cu modelele din ultimii ani, precum Galaxy S9 sau Note 9.

Sprijinul internațional a fost și el limitat, aplicația fiind lansată oficial doar în câteva țări, iar proiectul fiind încă în fază de beta. Practic, telefoanele vechi care în trecut ar fi putut fi transformate în mini-computere sau capabile de reutilizare au fost transformate în senzori de lumină și sunet, fără o perspectivă clară de a influența real ciclul de viață al dispozitivelor.

De altfel, inițiativa a câștigat recunoaștere la nivel mondial, Samsung fiind premiată pentru „Circular Transition Award” de către Reuters, iar proiectul fiind integrat în programul „Galaxy for the Planet”, o etichetă de sustenabilitate promovată intens de companie. Problema rămâne însă în cifre: deși miliarde de telefoane Galaxy au fost vândute, procentul de dispozitive recuperate sau reutilizate efectiv a fost extrem de mic. Potențialul de a face hardware-ul să funcționeze pentru mai mult timp, în forme diverse, n-a fost pe deplin valorificat.

Relația cu partenerii a avut și ea de suferit, colaborarea cu iFixit pentru programul de reparații s-a încheiat în 2024, criticate fiind prețurile și restricțiile impuse atelierelor independente. În ciuda acestor limitări, comunitățile open-source și entuziaștii continuă să exploreze metode alternative de reutilizare, dar lipsa sprijinirii oficiale rămâne un obstacol major.

Galaxy Upcycling, chiar dacă a făcut valuri la nivel de imagine, rămâne mai degrabă un exemplu de inițiativă ambițioasă, care a promis mai mult decât a livrat. În absența unor măsuri concrete și a unei asumări ferme din partea producătorilor, ideea de a transforma cu adevărat durata de viață a telefoanelor inteligente pare deocamdată a fi un ideal greu de atins pe termen lung. În timp ce tehnologiile și comunitățile continuă să caute soluții alternative, realitatea rămâne aceeași: industria produselor electronice depinde în continuare de ciclul rapid de upgrade și de vânzări constante, în ciuda unor inițiative de suprafață menite să ofere iluzia unui sistem mai responsabil.