România se confruntă cu riscuri crescute în cazul implementării de măsuri dure pentru minorii delincvenți

Se tot vorbește despre măsuri stricte în domeniul justiției juvenile, însă experții avertizează asupra unor posibile consecințe negative. În contextul în care sistemul românesc de protecție și reabilitare a minorilor care au comis infracțiuni se află în stare de subdezvoltare, introducerea unor măsuri punitive drastice poate duce la o spirală descendentă a delincvenței.

Lipsa infrastructurii și riscul de a agrava problemele

România dispune, în momentul de față, de o infrastructură minimă pentru gestionarea cazurilor de delincvență juvenilă. Departe de a oferi soluții eficiente, sistemul actual are lacune majore în capacitatea de a oferi reabilitare și reintegrare pentru tinerii implicați în activități ilegale. În aceste condiții, punerea în aplicare a unor politici punitive mai dure poate acționa mai degrabă ca un factor de agravare a situației.

Experți atrag atenția asupra riscului de a închide minorii în cerc vicios, în care măsurile aspre pot alimenta sentimentul de alienare față de societate. “O astfel de măsură poate deschide un cerc vicios al delincvenței, mai ales în contextul în care sistemul de protecție și reabilitare al minorilor din România este deficitar”, subliniază specialistul în dreptul penal juvenil.

Experiența internațională și contextul legislativ din România

Deși unele țări europene au adoptat politici mai stricte în privința infracțiunilor juvenile, acestea dispun de sisteme avansate, cu infrastructură solidă pentru prevenție și reabilitare. În România, însă, legislația și infrastructura din domeniu sunt în plină dezvoltare, iar eforturile actuale nu sunt încă suficiente pentru a face față cerințelor moderne.

În plus, istoricul recent al schimbărilor legislative din România indică o dinamică destul de lentă în îmbunătățirea condițiilor pentru tinerii implicați în infracțiuni. În majoritatea cazurilor, lipsa resurselor și a personalului calificat reprezintă bariere majore în aplicarea unor politici eficiente de intervenție.

Ce urmează – provocări și soluții

Analistii avertizează că, în lipsa unei abordări comprehensive, care să includă prevenție, intervenție și reabilitare, se va ajunge la amplificarea problemelor cu tinerii delicvenți. “Este nevoie de o reformare profundă a sistemului de protecție a minorilor, care să se axeze pe intervenții calibrate și pe crearea unor alternative viabile la detenție”.

De la începutul anului, autoritățile au anunțat planuri de extindere a infrastructurii dedicate protecției juvenile și de formare a personalului specializat. Însă, rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor fi suficiente pentru a contracara tendința de a penaliza dur actorii vulnerabili ai sistemului.

Pe măsură ce discuțiile privind legislația în domeniu continuă, comunitățile și societatea civilă solicită politici care să nu pună accent exclusiv pe sancțiuni, ci și pe reintegrarea socială și educație, ca piloni esențiali în reducerea infracționalității juvenile. Rămâne acum de văzut dacă decidenții vor reuși să găsească echilibrul necesar pentru a evita ca soluțiile dure să devină un pas spre agravarea fenomenului, mai ales într-o societate în care sistemul de protecție trebuie să își arate forța nu doar în sancționare, ci și în prevenție.