România traversează cea mai gravă criză de vaccinare din ultimele decenii, cu consecințe alarmante pentru sănătatea publică și protecția celor mai vulnerabili. În ultimele luni, numărul imunizărilor a scăzut dramatic, în special în rândul copiilor, iar ratele de acoperire vaccinală pentru vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) ajung acum la cele mai scăzute niveluri din ultimul deceniu. Semnalele alarmante au fost deja confirmate de specialiști, care avertizează că această tendință poate duce la reapariția unor boli considerate odinioară eradicate în țară.

### Declinul vaccinării și riscul reapariției bolilor

Potrivit datelor oficiale, procentul de acoperire vaccinală pentru doza a doua de ROR, recomandată la vârsta de 5 ani, a înregistrat o scădere semnificativă în ultimii doi ani. În unele zone ale țării, procentul a coborât chiar sub pragul critic de 70%, situatie care crește considerabil riscul apariției unor focare de rujeolă, o boală extrem de contagioasă, care poate avea consecințe grave, în special pentru copiii mici sau cei imunodeprimați. Medici epidemiologi atrag atenția că această situație nu trebuie tratată cu superficialitate, întrucât răspândirea bolilor prevenibile prin vaccinare devine tot mai probabilă.

Reculul în imunizare nu este unul întâmplător. În ultimii ani, România s-a confruntat cu o serie de provocări care au afectat tendința de vaccinare, de la dezinformare și reticență, până la probleme logistice în distribuirea și administrarea serurilor. De asemenea, contextul pandemic a avut un impact negativ, fiind înregistrate perioade în care părăsirea serviciilor de vaccinare a fost frecventă, fie din motive de frică, fie din cauza restricțiilor sanitare.

### De ce este critică scăderea imunizării la nivel național

Declinul acoperirii vaccinale nu afectează doar zonele izolate sau comunitățile vulnerabile, ci devine o problemă națională. Specialiștii atrag atenția că, dacă această tendință continuă, România riscă să piardă progresul realizat în ultimii ani în combaterea unor boli infecțioase. În plus, reapariția rujeolei poate duce la situații de urgență sanitară, precum cele din anii anteriori, când au fost raportate sute de cazuri și chiar decese.

Factorii care au contribuit la această stagnare sau regres sunt multipli. În unele cazuri, imunizările au fost amânate din motive de personal insuficient sau de resurse limitate în centrele de vaccinare. În altele, a intervenit ezitarea părinților, alimentată de informații false și temeri nefondate legate de siguranța vaccinurilor, o problemă cu care se confruntă mai multe țări din regiune și nu numai. În ciuda recomandărilor oficiale și a campaniilor de conștientizare, reticența continuă să fie o barieră majoră în atingerea ratelor de acoperire necesare pentru imunizarea de ansamblu.

### Perspective și măsuri pentru redresare

Autoritățile sanitare recunosc gravitatea situației și încearcă să găsească soluții pentru oprirea declinului. Campanii de sensibilizare, informare și educare a părinților sunt prioritare, iar unele județe au început să deruleze programe speciale pentru recuperarea imunizărilor amânate. În același timp, se analizează posibilitatea de a crește accesul la vaccinare, prin extinderea programului centrelor mobile sau a campaniilor de imunizare în zonele rurale.

Specialiștii avertizează, totuși, că soluțiile pe termen lung nu se rezumă doar la campanii mediatice, ci necesită și o abordare sistemică care să asigure resurse suficiente și încredere în sistemul public de sănătate. Cu toate acestea, fiindcă pericolul unui alt val de epidemii se apropie, timpul pentru intervenție este tot mai limitat. Se estimează că, dacă tendința actuală va continua, România poate ajunge în situația de a repeta criza imunizării din trecut, cu toate consecințele devastatoare pentru sănătatea populației.