Rwanda a depus oficial un dosar de arbitraj împotriva Marii Britanii, acuzând refuzul remiterii unei sume convenite în cadrul unui acord privind amplasamentul de centre pentru solicitanții de azil. Decizia vine ca urmare a anulării, de către guvernul britanic, a unui acord care fusese încheiat înainte ca Keir Starmer să devină premier, și care prevedea plăți pentru Rwanda, în schimbul gestionării unor fluxuri migratorii extrem de controversate.

Eșecul unui parteneriat controversat

Acordul în vigoare anterior prevedea ca Rwanda să primească fonduri pentru sprijinirea operațiunilor de cazare și procesare a solicitanților de azil în contextul unei politici britanice de externalizare a gestionării migranților. Pentru Londra, înființarea acestor centre în străinătate reprezenta o strategie menită să reducă presiunea asupra sistemului de azil de pe teritoriul britanic, dar și o modalitate de a limita numărul de solicitanți care sosesc pe insulă.

Însă, de la început, acordul a fost intens criticat atât de organizațiile pentru drepturile omului, cât și de opoziția politică. Potrivit criticilor, înființarea centrelor în Rwanda și alte state din regiune riscă să devină o metodă de “excluziune și abuz”, în special în condițiile în care unii solicitanți au denunțat condiții precare de detenție și procesare.

Anularea și consecințele internaționale

Premierul britanic, Keir Starmer, a fost unul dintre cei mai aprigi opozanți ai acestei politici. În 2024, odată cu asumarea mandatului, el a anunțat oficial intenția de a renunța la acord, justificând decizia prin lipsa eficacității și întrebările legate de respectarea drepturilor omului. Totodată, a fost exprimată dorința de a reveni la politici de azil mai umaniste și mai transparente.

Reacția Rwanda a fost fermă: statul african a contestat decizia britanică și a depus un caz de arbitraj internațional pentru recuperarea sumelor neachitate. În documentele depuse, Rwanda susține că înţelege situaţia, dar consideră că drepturile sale financiare și contractuale trebuie respectate, mai ales în condițiile în care au fost puse la încercare în fața unui șoc diplomatic, și a faptului că o parte din investițiile în infrastructură și resurse umane pentru gestionarea acestor centre au fost deja realizate pe baza angajamentelor anterioare ale Londrei.

Contextul geopolitic și perspectivele viitoare

Această dispută reliefează tensiunile crescânde dintre cele două state și evidențiază complexitatea politicilor de gestionare a migrației la nivel internațional. Guvernul din Kigali acuză lipsa de transparență și de consecvență în angajamentele britanice, în timp ce Londra argumentează că acordul a fost suspendat din motive de politică internă și de imagine.

De asemenea, această dispută riscă să complice și mai mult relațiile dintre Marea Britanie și țările din regiunea est-africană, în contextul în care Rwanda încearcă să își consolideze poziția ca centru regional de soluții pentru problema migrației. Până în prezent, oficialii de la Londra nu au făcut declarații detaliate privind plata sumelor restante sau despre potențiala soluționare a litigiului.

Pentru moment, rămâne de urmărit dacă cele două părți vor ajunge la un acord amiabil sau dacă litigiul va ajunge în fața tribunalelor internaționale, în condițiile în care tensiunile legate de azil și migrație continuă să fie una dintre cele mai fierbinți și complicate teme pe agenda diplomatică globală. Disputa actuală subliniază cât de fragilă poate fi, în contextul geopolitic actual, încrederea în acordurile internaționale și cât de mult pot fi puse în pericol inițiativele de cooperare în domeniul migrației.