Operatorul de transport feroviar privat Transferoviar Călători (TFC) a anunțat schimbări majore în graficele de circulație pentru două dintre cele mai frecventate rute de navetă din zona metropolitană a Bucureștiului, cu efecte vizibile încă din această iarnă și planificate pentru începutul anului viitor. Aceste ajustări, făcute în contextul presiunilor tot mai mari pe infrastructura feroviară de la marginea capitalei, urmăresc, oficial, creșterea fiabilității serviciilor, dar în practică, reflectă o situație complicată și adesea dezamăgitoare pentru mulți utilizatori.

### Îmbunătățiri în frecvența trenurilor spre Roșiori Nord, dar fără un punct de îmbarcare clar definit

Din 1 februarie 2026, naveta pe ruta București – Roșiori Nord va beneficia de șase trenuri zilnice în ambele sensuri, o creștere substanțială față de ordinea obișnuită de un sau două trenuri. Această ofertă extinsă include plecări din Gara de Nord, Gara Basarab și puncte de transfer ce vor permite accesul din zona centrală a orașului spre localitatea aflată în sudul județului, fără a fi stabilit un punct unic de îmbarcare. În fapt, trenurile vor pleca din două gări distincte, iar navetiștii trebuie să fie pregătiți pentru transferuri pietonale, fie prin pasajul subteran, fie prin acces direct la linia 1.

Analiza orarului arată că prima garnitură va pleca la ora 06:59 din Gara Basarab, iar ultima la 22:04, din același punct. Între orele de vârf, plecările din Gara de Nord vor fi programate la orele 14:55, 16:03 și 20:30. Schimbările în frecvență și împărțirea garniturilor sunt dorite să satisfacă o cerere în continuă creștere pentru această rută, care leagă Bucureștiul de localitățile din Sud, inclusiv cele din județul Călărași.

### Reacții și critici privind noile orare pe linia Titan Sud – Oltenița

Pe ruta Titan Sud – Oltenița, unele dintre cele mai aglomerate și problematice solicitări, modificările deja intrate în vigoare în 15 ianuarie 2026, mai degrabă, adaugă incertitudine decât soluții. În loc să vedem o îmbunătățire vizibilă a timpilor de călătorie, trenurile par să fie afectate de infrastructura slab dezvoltată, iar trenurile se vor putea prelungi uneori, întâmpinând întârzieri cauzate de cadența precară a liniilor.

Această zonă, neelectrificată și simplu formată, deservește localități precum Popești-Leordeni și Frumușani, aflate în plină expansiune rezidențială, precum și comunități din județul Călărași, dependente de navetă frecventă spre București. Așteptările legate de o îmbunătățire a serviciului se lovesc însă de realitatea infrastructurii, care necesită investiții urgente pentru a ține pasul cu creșterea populației și a migrației din zonele periurbane.

### Efectul general și perspectivele pentru transportul feroviar metropolitan

Îmbunătățirile anunțate pentru cele două rute reflectă, în mod evident, o cerere sporită pentru transportul feroviar în zona metropolitană bucureșteană, în special de la populația care s-a mutat în Ilfov și în județele limitrofe, dar și dificultățile persistente ale unui sistem în fața unui plan coerent de modernizare și investiții. În timp ce oficialii se laudă cu creșteri în frecvență și fiabilitate, realitatea arată că călătorii continuă să se confrunte cu întârzieri și cu servicii instabile, aspecte care afectează în mod direct calitatea vieții și eficiența navetei zilnice.

Cât de mult va putea fi consolidată această rată de dezvoltare a transportului feroviar metropolitan și ce investiții sunt cu adevărat suficiente rămâne încă de descifrat. În lipsa unui plan amplu și susținut, infrastructura va continua să fie o piedică majoră pentru a oferi bucureștenilor și periferiei un sistem de transport public la standarde europene, capabil să răspundă nevoilor unei capitale în continuă expansiune.