Rusia își intensifică măsurile de control asupra platformelor de mesagerie și internetului, impunând restricții progresive asupra Telegram, unul dintre cele mai populare servicii de mesagerie din țară. Decizia vine într-un context de represiune digitală tot mai ascuțită, ce pune la grea încercare libertatea de exprimare în mediul online.

Autoritățile ruse taxează Telegram pentru încălcarea legii naționale

Recent, Agenția rusă de supraveghere a telecomunicațiilor, Roskomnadzor, a anunțat oficial că va aplica măsuri stricte împotriva Telegram, acuzând platforma că nu ia suficiente măsuri în vederea prevenției utilizării în scopuri ilegale, inclusiv teroriste. În comunicatul oficial, autoritățile de la Moscova susțin că Telegram nu respectă legislația națională, în special în domeniul combaterii fraudelor online și a activităților extremiste. Potrivit acestei perspective, Rusia trebuie să protejeze cetățenii și să asigure respectarea cadrului legal intern, chiar dacă aceasta înseamnă restricții treptate asupra aplicației.

Roskomnadzor a precizat că restricțiile vor fi aplicate gradual, drept o măsură de protecție pentru consumatorii de servicii digitale. În primă etapă, se va încerca limitarea accesului și reducerea funcțiilor platformei, urmând să fie urmate de măsuri mai dure dacă Telegram nu va respecta cerințele legale.

Contextul restricțiilor și demonstrația de reafirmare a controlului

Telegram, fondată de Pavel Durov, un cetățean ruso-francez, a devenit un simbol al libertății de exprimare în Rusia, fiind, alături de WhatsApp, unul dintre cele mai utilizate servicii de mesagerie. Cu toate acestea, funcționarea WhatsApp este aproape complet blocată din ianuarie, din motive similare, ca parte a unei campanii mai ample de control asupra platformelor digitale deținute de companii străine. La rândul său, Telegram a avut deja parte de restricții, fiind obligată să limiteze apelurile audio și video încă de vara trecută în cadrul unui efort de a monitoriza și controla traficul de informații.

Autoritățile de la Moscova susțin că aceste aplicații sunt utilizate de serviciile ucrainene pentru recrutare de cetățeni ruși în activități de sabotaj, oferindu-le recompense financiare pentru acțiuni ostile Rusiei. În plus, problema fraudelor online, deja majoră în Rusia, justifică și ea măsuri de restricție, explicând în discurs public motivele pentru care platformele trebuie să fie controlate mai strict.

Tendința de înăsprire a regimului digital

Decizia de a impune restricții progresive asupra Telegram face parte dintr-o strategie mai amplă a Kremlinului de consolidare a controlului asupra internetului și de limitare a libertății de exprimare. La sfârșitul lunii iulie, Vladimir Putin a promulgat o lege ce sancționează căutările de conținut „extremist” și interzice promovarea VPN-urilor—instrumente esențiale pentru evitarea cenzurii. În consecință, platforme precum YouTube devin inaccesibile în Rusia, doar prin utilizarea unor tehnologii de tip VPN, în timp ce Facebook și Instagram sunt deja complet blocate ca fiind „extremiste”.

Această tendință reafirmă direcția autorităților ruse de a plafona orice formă de exprimare critică sau necontrolată pe spațiul digital. Înainte de restricțiile actuale, Telegram reprezenta încă o ultimă redută pentru vocile critice, fiind unul dintre puținele medii unde libertatea de exprimare, deși limitată, putea fi exercitată în condiții mai rezonabile. Cu toate acestea, decizia de a restricționa și această platformă sugerează că războiul pentru controlul informației în Rusia va continua, iar libertatea digitală va fi tot mai erodată.

Pe măsură ce măsurile devin mai dure, multitudinea de obstacole impuse utilizatorilor indică faptul că, în Rusia, cenzura și controlul asupra mediului online vor fi o constantă în următorii ani, marcată de încercări constante de a limita accesul la orice voce opozantă sau critică.