Rusia a intensificat recent eforturile de a limita accesul la Telegram, una dintre cele mai populare aplicații de mesagerie din țară, într-o mișcare prin care autoritățile încearcă să controleze mai strict spațiul digital și comunicațiile online. În ultimele zile, utilizatorii au raportat probleme grave de funcționare, de la încărcări extrem de lente până la imposibilitatea de a trimite sau descărca conținut media, semnalând o restricție tot mai stringendă asupra unei platforme considerată crucială pentru comunicarea privată și de grupuri.

Restricții tehnice și proteste ale utilizatorilor

Autoritatea rusă pentru comunicații, Roskomnadzor, a confirmat oficial că a început să limiteze activitatea Telegram, motivând această decizie prin necesitatea aplicării legislației naționale și protecției cetățenilor. În practică însă, aceste măsuri înseamnă reducerea traficului către aplicație, astfel încât serviciul devine din ce în ce mai dificil de accesat sau chiar inoperabil pentru mulți utilizatori.

Numărul plângerilor înregistrate pe platformele de monitorizare a incidentelor a depășit 15.000 într-un interval foarte scurt, mult peste nivelul obișnuit, reflectând frustrarea unei populații dependente de această aplicație. Majoritatea reclamațiilor vizează imposibilitatea de a descărca fotografii și videoclipuri, încetinirea extremă a încărcărilor sau blocaje totale ale conexiunii la servere. Este o tactică de blocare parțială, fără anunțuri oficiale, dar cu efecte dure asupra utilizatorilor obișnuiți, o metodă des întâlnită în trecut de către autoritățile ruse pentru a limita accesul la platforme sau aplicații considerate incomode sau periculoase.

Strategia Kremlinului pentru un „internet suveran”

Această manevră de restrictionare a Telegram face parte dintr-un efort mai amplu al Kremlinului de a reduce dependența de rețele și aplicații externe și de a consolida controlul asupra spațiului digital. În ultimii ani, Rusia promovează dezvoltarea unui „internet suveran”, menită să permită autorităților controlul direct asupra fluxurilor de informații și asupra comunicațiilor digitale din țară.

Astfel, în 2025, au fost deja restricționate apelurile prin Telegram și WhatsApp, oficial din motive de securitate, dar în realitate pentru a limita răspândirea informațiilor considerate periculoase sau pentru a preveni activitățile ilegate precum frauda sau recrutarea pentru activități de sabotaj. În același curs, președintele Vladimir Putin a semnat anul trecut o lege privind crearea unei platforme digitale naționale, bazată pe aplicația de stat Max, integrată cu diverse servicii guvernamentale, pentru consolidarea controlului asupra infrastructurii digitale.

Organizațiile pentru drepturile omului au atras animat atenția că aceste măsuri pot duce la o supraveghere în masă a cetățenilor și la o restricție extrem de severă a libertății de exprimare în spațiul online. În același timp, guvernul rus pare decis să își întărească controlul asupra comunicării digitale, chiar dacă aceste măsuri pot avea efecte nedorite, inclusiv asupra raportaților pro-guvernamentali sau instituțiilor care folosesc platforma în activitatea lor curentă.

Impactul asupra utilizatorilor și riscurile pentru autorități

De la lansarea sa în 2013 de către antreprenorul Pavel Durov, Telegram s-a impus drept o platformă privilegiată pentru comunicare rapidă și confidențialitate ridicată. Chiar dacă fondatorul rus a părăsit compania după conflicte cu autoritățile, aplicația rămâne extrem de populară în Rusia și nu doar, fiind folosită și de instituții private sau media pentru a ajunge la public.

Oarecum paradoxal, o blocare totală a Telegram ar putea crea dificultăți chiar și pentru structurile apropiate regimului, pentru că multe canale de comunicare guvernamentale și media sunt active pe platforma respectivă și des utilizate de milioane de abonați. În plus, crește tot mai mult numărul de utilizatori care apelează la servicii VPN pentru a ocoli restricțiile și pentru a păstra accesul la aplicație, demonstrând astfel o rezistență crescută a populației la cenzură.

Pe măsură ce restricțiile digitale se intensifică, devine tot mai clar faptul că, pentru Kremlin, controlul asupra internetului nu reprezintă doar o chestiune de securitate, ci și un instrument pentru consolidarea influenței și pentru limitarea criticilor. Privirile rămân îndreptate spre viitor, unde se estimează că Moscova va continua să apese pe pedala restricțiilor, alimentată și de provocările internaționale legate de libertatea informației și drepturile digitale.