Pădurile României, din ce în ce mai afectate de fenomenul de uscare

În primele nouă luni ale anului 2025, România s-a confruntat cu o criză serioasă a pădurilor sale, fiind raportate peste 164.500 de hectare de păduri afectate de fenomenul de uscare. Acest interval de timp a înregistrat o creștere alarmantă comparativ cu anii anteriori, punând în lumină gravitatea situației ecologice și economice de care țara noastră are nevoie urgentă să se ocupe. Cu o suprafață echivalentă cu peste șapte ori municipiul București, terenurile afectate deturnează atenția asupra unui dezastru silvic fără precedent în recentul istoric al României.

### Usucărilă și schimbări climatice: un pericol aflat în creștere

Fenomenul de uscare a pădurilor nu este o problemă nouă, însă viteza și amploarea cu care acesta se manifestă în 2025 sunt fără precedent. Specialiștii atribuie această agravare schimbărilor climatice, intensificate în ultimii ani de fenomene meteorologice extreme, precum secete prelungite și valuri de căldură fără precedent. În contextul în care temperaturile în creștere contribuie la epuizarea resurselor de apă ale solului, pădurile devin vulnerabile și mai susceptibile la uscăciune.

„Efectele acestor fenomene sunt devastatoare pentru ecosisteme. Nu doar că afectează biodiversitatea, dar pun în pericol și supraviețuirea pădurilor la nivel național”, spune un expert în silvicultură. În lipsa unor măsuri de gestionare și recuperare eficiente, pădurile uscate devin inflamabile și expuse riscului de incendii forestiere, mortalitatea masivă a arborilor și destabilizarea ecosistemelor forestiere.

### Impactul asupra economiei și gazdelor locale

Rezultatele acestor pierderi masive de pădure nu sunt doar ecologice. Pădurile reprezintă o resursă naturală vitală pentru economia românească, fiind sursa principală a lemnului, a materiei prime pentru industria hoteairă, a biodiversității și a serviciilor ecosistemice care susțin viața comunităților locale. Dispariția sau degradarea masivă a acestor terenuri afectează direct zecile de mii de oameni care depind de silvicultură pentru existență.

„Pierdem nu doar păduri, ci și propria noastră stabilitate economică. Dacă nu intervenim prompt, consecințele pe termen lung pot fi devastatoare pentru comunitățile locale”, avertizează oficialii din domeniu. În plus, degradarea pădurilor influencează și fauna, poluează aerul și contribuie la efectul de seră, alimentând schimbările climatice globale.

### Măsuri urgente, dar și prevenție necesară

Deși autoritățile au început să ia măsuri pentru limitarea devastărilor, răspunsul rămâne insuficient în fața magnitudinii problemei. Investițiile în reîmpăduriri, monitorizarea zonele vulnerabile și reducerea factorilor antropici poluatori sunt câțiva dintre pașii esențiali pentru a combate această criză ecologică. Cu toate acestea, experții consideră că soluțiile pe termen lung trebuie să includă și adaptarea la schimbările climatice, precum și promovarea unor practici sustenabile în gestionarea pădurilor.

În ultimul timp, autoritățile din domeniul silviculturii au anunțat planuri de sprijin pentru zona afectată, dar specialiștii avertizează că aceste măsuri trebuie să fie rapide și coordonate pentru a evita o degradare ireversibilă a biodiversității forestiere. În plus, există un apel către societate pentru responsabilizare și implicare civică, astfel încât să se reducă factorii de poluare și defrișările ilegale care contribuie la agravarea situației.

Pe măsură ce 2025 avansează, perspectivele privind recuperarea pădurilor afectate sunt incert. Cu toate acestea, este clar faptul că nevoie urgentă de implicare la nivel național și internațional devine tot mai stringentă, pentru ca pădurile României să poată fi salvate și regenerate în condițiile în care schimbările climatice continue schimbă peisajul natural al țării.