Conflictele între Primăria Sectorului 1 și compania de salubritate Romprest continuă să devină tot mai tensionate, în contextul în care termenii contractuali și interpretările legale riscă să declanșeze un prejudiciu uriaș pentru bugetul local. În centrul acestei dispute se află o decizie a Primăriei de a anunța expirarea unui contract de 25 de ani, în timp ce operatorul de salubritate contestă această interpretare, acuzând autoritatea locală de o interpretare unilaterală ce ar putea genera un prejudiciu de peste un miliard de lei.

### O dispută legală de durată cu implicații financiare uriașe

Primăria Sectorului 1 susține că, potrivit planurilor de gestionare a serviciului de salubrizare, contractul semnat în 2008 încheie oficial valabilitatea sa în iunie 2026. Anunțul oficial privind expirarea acordului și proiectul de hotărâre pentru comunicarea acestei decizii în fața Consiliului Local urmează să fie votate pe 19 februarie. Acest pas este văzut de PSD drept o etapă obișnuită, însă Romprest are alte opinii, considerând această măsură drept un pericol de prejudiciu pentru buget, estimat la peste 1,12 miliarde de lei.

Operatorul reproșează administrației locale o interpretare unilaterală a unui act adițional, despre care susține că ar fi în vigoare, dar pe care compania îl contestă. În fond, între cele două părți există o istorie lungă de procese și negocieri fără final clar, iar interpretarea corectă a actului adițional este cheia pentru viitorul contractului.

### Conflicte juridice și drepturi contestate

De-a lungul anilor, compania a purtat numeroase lupte legale împotriva primăriei, în special privind valabilitatea și durata contractului de salubritate. În 2010, Consiliul Concurenței a cerut reluarea procedurilor de achiziție, subliniind faptul că durata contractuală de 25 de ani era nejustificat de mare. Ulterior, în 2012, Primăria a negociat un act adițional care reducea perioada inițială cu trei ani, plus alte patru dacă Romprest nu realiza o stație de sortare. Curtea de Apel București a respins ulterior acțiunea pentru lipsa de interes, iar contractul a continuat în condițiile modificate.

Romprest contestă însă validitatea acestui act adițional, susținând că condiția suspensivă ce ar fi trebuit să suspende efectele nu a fost niciodată îndeplinită, făcând astfel actul să nu fie în vigoare. Cu toate acestea, compania a invocat și în instanță, în 2020, acest act, revendicând exclusivitate în gestionarea serviciilor de sortare a deșeurilor, ceea ce a declanșat un nou val de litigii și controverse.

În plus, operatorul invocă faptul că, dacă instanța va decide ca actul adițional să fie valid, durata contractului ar putea fi redusă doar cu trei ani, întrucât compania a oferit primăriei informații despre deținerea unei stații de sortare, dar această stație nu a fost niciodată utilizată sau pusă în funcțiune. Pentru clarificarea situației, Romprest a și depus o plângere la Tribunalul București în februarie 2023.

### Pe fundal, un război de lungă durată cu impact asupra serviciilor

Conflictele din Sectorul 1 nu sunt noi. În ultimii ani, primarul George Tutu a tot contestat valabilitatea contractului și a deciziilor companiei, în condițiile în care Romprest a avut un istoric tumultuos de procese începute și câștigate împotriva administrației, dar și de datorii restante. În trecut, compania de salubritate a fost și de partea primăriei în proiecte legate de deszăpezire, pentru care au fost plătite sume impresionante, iar recent, gestionarea legislativă a serviciilor de curățare a străzilor a fost reconfigurată pentru sezonul viitor.

Bugetul local a fost grav afectat de conflicte și plăți neoficiale. În ultimul an, Primăria a plătit milioane de euro pentru utilaje de deszăpezire parțial utilizate, iar disputa asupra numărului de utilaje permise și a taxei de așteptare a zăpezii continuă să agite scena politică locală. Deși autoritățile susțin că se conformează legii, Romprest insistă că toate obligațiile sunt prevăzute în contract, iar orice încetare a acordului ar putea aduce o criză majoră în gestionarea deșeurilor și a serviciilor de salubrizare, cu un impact direct asupra locuitorilor.

Pe fundal, toate aceste actorii par să fie parte a unui război de lungă durată, cu rădăcini adânci în istoria contractuală și în interesele legale și financiare. În timp ce tribunalul analizează valabilitatea actelor adiționale și interpretările legale, scenariile din Sectorul 1 rămân deschise: o decizie finală nu poate fi anticipată, dar semnele arată că disputele vor continua să se desfășoare pe termen mediu. Într-un oraș în continuă mișcare, aceste conflicte de natură contractuală și legală riscă să afecteze direct calitatea serviciilor și relaxează, din păcate, și percepția asupra gestionării corecte a resurselor și obligațiilor publice.