România demonstrează un interes crescut pentru digitalizarea educației, conform celui mai recent studiu Ipsos realizat pentru Edge Institute. Cercetarea evidențiază dorința majorității românilor pentru o școală adaptată noilor tehnologii, subliniind avantajele și obstacolele în procesul de digitalizare a sistemului de învățământ.

Creșterea deschiderii față de tehnologie în rândul populației reflectă încrederea în beneficiile aduse de digitalizare. În 2025, 70% dintre români văd digitalizarea ca pe o oportunitate, față de 63% în anul anterior. Tinerii din Generația Z și marile orașe sunt cei mai entuziaști, deși Bucureștiul se află sub media națională, cu un scor de 3,3 din 5 pentru digitalizare percepută.

Conform studiului, românii consideră că tehnologia poate îmbunătăți calitatea educației. Peste 70% susțin utilizarea zilnică a dispozitivelor digitale de către elevi. În același timp, 64% sunt pentru introducerea platformelor online pentru teme și evaluări. Majoritatea respondenților cred că digitalizarea poate face procesul educațional mai eficient, mai atractiv și mai personalizat.

Directorul Edge Institute, Robert Berza, accentuează că investițiile în digitalizare reprezintă o șansă pentru elevi și o economie puternică pentru România. Studiul indică o viziune pentru școala anului 2030: programe flexibile, resurse digitale interactive, realitate augmentată și teme exclusiv online. Se anticipate o transformare radicală a metodelor de predare, adaptată la nevoile fiecărui elev.

În prezent, percepția asupra calității sistemului de învățământ rămâne modestă, cu o notă medie de 6,7 din 10. Respondenții critică accentul excesiv pe memorare și pregătirea pentru examene, în timp ce competențele digitale și de comunicare sunt insuficient dezvoltate.

Barierele digitalizării și temerile părinților

Cercetarea identifică mai multe obstacole în procesul de digitalizare a școlii în România. Lipsa dotărilor, costurile și pregătirea insuficientă a cadrelor didactice sunt exemple frecvent raportate. Se menționează și riscurile, precum dependența de dispozitive și distragerea elevilor, precum și probleme legate de siguranța online.

În plus, unele temeri includ pierderea interacțiunii umane și riscurile cyberbullying-ului. Aproximativ jumătate dintre respondenți consideră că Ministerul Educației trebuie să conducă implementarea digitalizării. Rolul companiilor private și al ONG-urilor este perceput ca secundar, dar pot oferi soluții inovatoare.

Totodată, inteligența artificială reprezintă o oportunitate pentru mulți respondenți, care văd în platformele automate și aplicațiile gamificate alternative eficiente la meditații. Principalul obstacol rămâne frica de reducere a contactului personal, iar îngrijorările legate de locurile de muncă sunt mai rare.

Pași pentru o educație digitală eficientă

Pentru a avansa în digitalizarea sistemului educațional, este nevoie de investiții în echipamente, infrastructură și formarea profesorilor. Tablele interactive, computerele și conexiunea stabilă la internet trebuie să devină standard. Formarea continuă a cadrelor didactice este esențială pentru integrarea eficientă a tehnologiei.

Viitorul educației, conform românilor, presupune un echilibru între tehnologie și interacțiune umană. Flexibilitatea programelor și resursele digitale pot transforma experiența de învățare, dacă decidenții depășesc barierele actuale.

Studiul Ipsos arată că sprijinul public pentru digitalizarea educației este solid, însă succesul depinde de acțiune și adaptare. Rămâne vitală monitorizarea continuă a evoluțiilor, pentru ca sistemul educațional să se poată ajusta la noile realități digitale.