România, campioană la tineri inactivi: Criză majoră pe piața muncii, arată un studiu recent

Sistemul educațional și piața muncii din România par a fi lumi paralele, cu consecințe dramatice pentru tineri și viitorul țării. Un studiu realizat de experții de la Consilium Policy Advisors Group (CPAG) relevă date îngrijorătoare: România înregistrează cea mai mică rată de participare simultană a studenților la educație și pe piața muncii din Uniunea Europeană și cea mai mare rată a tinerilor care nu sunt nici la școală, nici la muncă.

O generație blocată: Educație separată de muncă și rate alarmante NEET

Studiul ”Tranziția tinerilor români între sistemul educațional și piața muncii” arată clar o disfuncționalitate majoră. Doar 1,2% dintre studenți muncesc în același timp cu studiile, un procent de zece ori mai mic decât media europeană. În același timp, 97% dintre tinerii din învățământul formal sunt inactivi din punct de vedere economic, un procent semnificativ mai mare decât media Uniunii Europene.

Cea mai mare problemă este însă rata NEET (Not in Employment, Education or Training), de 19,4%, adică aproape 600.000 de tineri cu vârste între 15 și 29 de ani sunt în afara sistemului educațional și nu au un loc de muncă. Această cifră este aproape dublă față de media europeană. Studiul arată că tinerele femei sunt afectate în mod disproporționat, reprezentând 63% din totalul NEET-urilor. Mulți tineri, descurajați, nici măcar nu mai caută un loc de muncă. Reintrarea pe piața muncii se dovedește extrem de dificilă. Doar 1% dintre tinerii inactivi și 8% dintre tinerii șomeri găsesc un loc de muncă în fiecare trimestru.

Salariile mici și emigrarea, principalele obstacole

Un alt aspect grav este reprezentat de părăsirea timpurie a școlii, principalul factor determinant al riscului NEET. Aproape un sfert dintre tinerii adulți nu au calificări secundare superioare. În plus, rata de absolvire a învățământului terțiar a scăzut între 2019 și 2024, un fenomen rar în țările dezvoltate. Nemulțumirea salarială este un alt factor major. 44% dintre tineri consideră salariile mici drept principalul obstacol în găsirea unui loc de muncă.

Emigrația exacerbează această problemă. Majoritatea tinerilor (66%) au intenții de a pleca din țară, iar 28% dintre ei plănuiesc să facă acest lucru în următorul an. Cei mai predispuși la emigrare sunt tinerii sub 25 de ani, cei din mediul rural și cei cu un nivel scăzut de educație. Analiza datelor arată și disparități regionale mari. În timp ce în București-Ilfov situația pare mai bună decât restul țării, regiunile de dezvoltare Sud-Est și Centru se confruntă cu cele mai mari rate NEET pentru femei.

Studiul CPAG concluzionează că, fără măsuri urgente, România riscă să piardă o generație întreagă, cu consecințe grave pentru dezvoltarea economică și socială a țării.