Inteligența artificială, o responsabilitate națională. România, în întârziere față de partenerii europeni

Tehnologia inteligenței artificiale (AI) nu mai este un concept rezervat cercetătorilor din Silicon Valley sau un subiect de cercetare futuristă. În prezent, AI influențează direct modul în care consumăm informație, luăm decizii financiare, gestionăm sănătatea și ne raportăm la mediul profesional. Într-un context european, unde legislația devine tot mai strictă, România trebuie să își maturizeze rapid abordarea față de această tehnologie, pentru a evita să rămână în urmă.

Rolul AI în social media și riscurile pentru societate

Platformele de social media sunt un exemplu litigator al impactului pe care îl are AI asupra societății moderne. Conținutul afișat pe Facebook, de exemplu, provine adesea din pagini de pe care utilizatorii nu urmăresc în mod direct, însă algoritmii AI distribuie aceste materiale în mod automat, influențând modul în care percepem evenimentele sau opiniile. La fel de alarmant este modul în care TikTok sau alte rețele analizează fiecare interacțiune pentru a construi bule informaționale personalizate, menite să mențină utilizatorii conectați.

„Social media nu mai este o piață liberă de idei, ci un spațiu filtrat de algoritmi care pot amplifica dezinformarea, radicaliza opinii sau manipula emoții. Fără reguli clare, nimeni nu știe ce decizii iau acești algoritmi”, avertizează deputatul Andrei Baciu. Acest lucru ridică serioase semne de întrebare despre modul în care sunt gestionate și controlate aceste tehnologii, mai ales în perioade de criză sau de dezinformare mass-media.

Impactul AI asupra sistemelor financiare și a ocupației

Nu doar social media este influențată de AI, ci și domeniul financiar, unde deciziile de creditare și de investiții sunt în mare parte automatizate. Algoritmi care analizează volume mari de date personale pot decide aprobare sau respingere a unui credit, însă aceste decizii pot ascunde riscuri de discriminare pe criterii de gen, vârstă sau etnie. Întrebarea majoră rămâne dacă persoanele afectate au acces la explicații și mecanisme de contestare în fața acestor decizii.

În piața muncii, AI devine un „recrutor” invizibil, citindu-și singur candidații și postul de lucru. Baciu spune că „există studii care arată că anumite sisteme de screening favorizează sistematic anumite categorii și discriminează altele, chiar și atunci când calificările sunt identice”. Astfel, în timp ce tehnologia streamlinează procesul de selecție, ea poate perpetua și amplifica inegalitățile sociale.

Sănătatea, între inovație și responsabilitate

Chiar dacă algoritmii IA pot ajuta la detectarea precoce a unor boli grave, precum cancerul pulmonar, utilizarea lor în domeniul sănătății ridică probleme importante. Deciziile privind prioritizarea tratamentelor sau triajul pacienților pot deveni opace și dificil de explicat, mai ales atunci când lipsesc mecanisme clare de responsabilizare.

„În lumea AI, prezența unui ‘human in the loop’ devine esențial. Tehnologia trebuie să sprijine decizia umană, nu să o înlocuiască fără responsabilitate”, avertizează Baciu. Această interdependență între tehnologie și factorul uman trebuie să devină prioritar, pentru a asigura transparență și etică în utilizarea AI în domeniul sănătății.

România, în întârziere și oportunități strategice

În ciuda acestor provocări, România pare a fi în întârziere în ceea ce privește adoptarea unor măsuri legislative și de reglementare pe domeniul Inteligenței Artificiale. În august 2024, a intrat în vigoare Regulamentul UE privind AI, însă termenul pentru desemnarea autorităților naționale competente a fost deja depășit, fără ca țara noastră să fi făcut pașii necesari pentru a se alinia.

„Alte state au acționat rapid. Spania a creat prima agenție de supraveghere AI din UE, Italia a adoptat o lege națională dedicată, iar Germania are o comisie parlamentară cu atribuții explicite în domeniu. România nu își permite să rămână spectator”, subliniază Baciu.

Chiar dacă pare a fi o întârziere, România dispune totuși de un avantaj major. Are un număr considerabil de specialiști în IT, în special în domeniul AI și machine learning, precum și un potențial energetic important pentru dezvoltarea infrastructurii necesare pentru un ecosistem de AI performant.

Perspective pentru viitor

Pentru a nu pierde teren, o propunere inteligentă ar fi înființarea unei comisii speciale în Parlament pentru monitorizarea și avizarea proiectelor legislative legate de AI. Aceasta ar avea atribuții clar definite, precum avizarea inițiativelor legislative, monitorizarea transpunerii legislației europene și evaluarea riscurilor sistemice, de la deepfake-uri, dezinformare, discriminare algoritmică și vulnerabilități cibernetice.

În final, responsabilitatea pentru un viitor în care inteligența artificială devine un aliat, nu un pericol, revine tuturor — de la legislatori și specialiști, până la cetățeni. Conștientizarea și acțiunea rapidă pot transforma România într-un jucător relevant în acest domeniu esențial pentru economia și societatea secolului XXI.