România se distanțează de partenerii europeni: un joc riscant în contextul internațional actual

Recent, declarațiile și poziționările oficiale ale Bucureștiului au stârnit îngrijorare în rândul experților în politică externă. În timp ce Vestul continuă să susțină predictibilitatea și coerența în abordarea problematicii geopolitice, România pare să își ajusteze discursul, având un statut tot mai ambigu în relațiile cu partenerii săi europeni. Această tendință de independență relativă, chiar dacă aparent prudentă, poate avea consecințe neprevăzute în contextul dificil marcat de tensiuni globale și războiul din Ucraina.

O poziție aparent independentă, cu potențiale repercusiuni
Unul dintre cele mai recente exemple în acest sens vine din zona Groenlandei, unde discursul oficial al președintelui României a fost perceput ca fiind destul de diferit față de cel al aliaților europeni. În ciuda mesajelor clare transmise de Uniunea Europeană, în special în ceea ce privește sprijinul pentru democrație și stabilitate, declarațiile românești au părut mai ambigue, încercând să păstreze o anumită distanță de pozițiile predominante.

Profesorul de studii diplomatice la Universitatea Oxford, Corneliu Bjola, a analizat această tendință, constatând că “asistăm la o ușoară distanțare a României față de partenerii europeni”, ceea ce, în actualul context internațional, poate fi o greșeală strategică. Expertul atrage atenția asupra faptului că, în momentul în care fiecare stat își asumă o poziție mai independentă, riscă să își fragmenteze punctul de vedere comun, ceea ce poate fi folosit de actorii externi pentru a diviza blocul european.

Context geopolitic: de la războiul din Ucraina la presiunea Rusiei și a Chinei
În ultimele luni, România și-a exprimat, subtil sau explicit, intenția de a-și păstra o anumită autonomie în deciziile sale de politică externă, ceea ce, în timp ce poate părea prudent, în realitate adaugă o doză de volatilitate și imprevizibilitate în relațiile cu aliații. În condițiile în care Rusia continuă să fie o prezență destabilizatoare în regiune, iar China își extinde influența economică și geopolitică, un discurs mai independent al României mai ales în contextul Crizei din Ucraina, poate complica și mai mult eforturile de coordonare ale Uniunii Europene.

Pentru experți, această divergență poate avea chiar efecte neconvenționale. În cazul în care Bucureștiul va continua să adopte poziții diferite de cele ale Uniunii, s-ar putea ajunge la o fragilizare a coerenței blocului comunitar, oferind astfel spațiu pentru acțiuni mai agresive din partea Rusiei sau a altor actorii externi. În plus, această atitudine poate afecta imaginea și credibilitatea României pe termen lung, în special în contextul armistițiilor și negocierilor diplomatice internaționale.

Ce urmări poate avea această distanțare?
Dezvăluirile și analizele recente indică faptul că Bucureștiul navighează pe o linie fină între necesitatea de a-și păstra autonomie și pericolul de a se izola de aliați. La momentul actual, oficialii români încearcă să-și valorifice poziția geostrategică, dar riscă să nu fie suficient, dacă această atitudine va fi interpretată ca lipsă de solidaritate în momentul cel mai critic.

Istoria recentă a Europei ne arată că unitatea și unitatea de acțiune au fost printre cele mai eficiente răspunsuri în fața amenințărilor externe. În condițiile în care invazia rusă asupra Ucrainei continuă să producă efecte de domino, orice deviație de la poziția comună se poate dovedi costisitoare atât pentru România, cât și pentru întregul continent.

În aceste zile, Peleșul politicului românesc pare să fie mai sfjoat de întrebarea dacă autonomia națională trebuie să însemne, de fapt, o fragilitate strategică. Într-o situație în continuă schimbare și extrem de fragilă din punct de vedere geopolitic, adaptabilitatea și solidaritatea rămân cele mai puternice arme pentru România. În timp ce discursurile oficiale continuă să fie atent calibrate, viitorul apropiat va arăta dacă această distanțare riscantă va aduce beneficii sau va fragiliza poziția țării în cadrul pactului european.