România se află, din nou, în centrul atenției europene în privința consumului de alcool, fiind remarcată drept una dintre țările cu cel mai ridicat nivel de alcoolizare și cu un tipar de consum extrem de periculos. Conform unui raport recent al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), publicat în decembrie, țara noastră ocupă loc fruntaș la nivel european și mondial în ceea ce privește consumul excesiv de alcool, cu efecte devastatoare asupra sănătății populației.

România, pe primul loc în Europa la consumul excesiv de alcool

Potrivit studiului, aproximativ 5% din totalul deceselor înregistrate în România în anul 2021 au fost atribuite consumului de alcool. Acest procent, considerat alarmant de specialiști, reprezintă o problemă de sănătate publică de amploare, cu implicații sociale și economice majore. În contextul acestei statistici, țara noastră se plasează în cartierul fruntaș, concurând cu alte state europene cu tradiție în consumul de alcool, precum Ungaria sau Rusia, dar având în același timp o rată de consum mai periculoasă.

De la băuturile tradiționale la consumul de alcool în exces, fenomenul are rădăcini adânci în obiceiurile și cultura locală, iar medicii avertizează asupra consecințelor pe termen lung. La nivel național, specialiștii subliniază că această tendință nu doar că afectează sănătatea individuală, ci pune presiune pe sistemul de asistență medicală, crește incidentele legate de accidente rutiere și generează o povară socială atât de complexă.

Tipare de consum, riscuri și răspunsuri de politică publică

Un element ingrijorător semnalat în raport face referire la “cele mai periculoase tipare de consum” practicate în România. Studiul arată că, pe lângă faptul că românii consumă cantități mari de alcool, există și un model de consum riscant, adesea asociat cu stiluri de viață nesănătoase, stres, lipsa controlului și dependența. În țară, consumul de băuturi tari, precum țuica sau coniacul, și de vinuri tare afectează din ce în ce mai mult populația tânără, precum și pe cei din segmente vulnerabile ale societății.

Autoritățile și specialiștii în sănătate strâng din dinți și încearcă să găsească soluții pentru reducerea acestei probleme. Unele inițiative de campanie și reglementări mai stricte asupra vânzării și promovării alcoolului sunt în discuție, însă impactul acestor măsuri este încă limitat. Profesioniștii în domeniu susțin că, pentru a închide cercul și a preveni această epidemie, e nevoie de o abordare holistică: educație, sprijin pentru dependenți și campanii publicitare care să promoveze un stil de viață sănătos.

Context și implicații pentru viitorul societății românești

Această situație trebuie percepută și ca un indicator al unor probleme sociale mai adânci. Consum de alcool în exces, copilărie problematică, nivel redus de conștientizare a riscurilor și dificultăți economice – toate acestea se împletesc și contribuie la menținerea unei culturi a alcoolului extrem de problematică.

Pe măsură ce autoritățile intenționează să implementeze măsuri mai ferme și să crească nivelul de conștientizare în rândul populației, realitatea rămâne că România trebuie să abordeze această problemă la nivel structural. Timp de ani, cultura băuturii și lipsa de educație în domeniu au perpetuat acest tabuu, însă anii următori vor fi determinanți în stabilirea unui echilibru.

În ciuda progreselor în domeniul sănătății publice, provocările legate de consumul excesiv de alcool rămân semnale clare de alarmă. România are nevoie de politici mai coerente și de o schimbare de paradigmă, bazată pe informare și prevenție, dacă vrea să reducă această cifră alarmantă și să protejeze sănătatea generațiilor viitoare. În condițiile în care se păstrează trendul actual, perspectivele unei evoluții mai favorabile par să fie îndepărtate, dar nu imposibile, dacă eforturile vor fi unitare și persistente.