Uniunea Europeană și-a consolidat poziția în cursa mondială pentru tehnologia semiconductoare, anunțând lansarea unui proiect monumental de 2,5 miliarde de euro destinat dezvoltării infrastructurii de ultimă generație în domeniu. Într-un efort de a reduce dependența de tehnologiile provenind din Statele Unite și Asia, Europa face un pas decisiv către autarhie tehnologică, iar România devine parte activă a acestei inițiative strategice. Participarea țării noastre, prin Centrul pentru Știința Suprafeței și Nanotehnologie din cadrul Universității Politehnice din București, reprezintă o oportunitate unică de a poziționa România pe harta internațională a cercetării și producției de semiconductori, un sector considerat a fi piatra de temelie a economiei digitale.

Investiție majoră pentru infrastructură de vârf în Europa

Proiectul, denumit NanoIC, a fost inaugurat recent la centrul de cercetare IMEC din Leuven, Belgia, într-un eveniment la care au participat oficiali europeni și lideri regionali. Această facilitate reprezintă cea mai amplă linie-pilot din cadrul Europei în domeniul chipurilor și marchează un pas esențial pentru autonomia tehnologică a continentului. NanoIC este prima infrastructură europeană care utilizează tehnologia de litografie cu ultraviolete extreme (EUV), tehnologia esențială pentru fabricarea cipurilor cu tehnologii avansate sub pragul de doi nanometri, proces indispensabil pentru crearea de soluții inovative în inteligența artificială, vehicule autonome, domeniul medical de vârf sau rețelele 6G.

Pentru a susține această infrastructură de excepție, s-a investit un total de 2,5 miliarde de euro, o sumă susținută din fonduri europene, fonduri naționale și contribuții ale industriei private, printre care compania olandeză ASML. Finanțarea europeană și națională reflectă angajamentul politic pentru consolidarea industriei semiconductorilor din Europa, în condițiile în care procesul de cercetare și dezvoltare necesită investiții masive în echipamente de ultimă generație pentru a rămâne competitivi pe plan global.

România în centrul inovării europene în semiconductori

Implicarea României în acest proiect de anvergură se face prin participarea Centrului pentru Știința Suprafeței și Nanotehnologie de la Politehnica București, parte a unei rețele europene ce include institute din Franța, Germania, Finlanda și Irlanda. Această poziție strategică le permite cercetătorilor români nu doar să contribuie la dezvoltarea noilor tehnologii, ci și să beneficieze de infrastructura de cercetare la scară aproape industrială. Pe termen mediu, această implicare are potențialul de a atrage talente și de a sprijini crearea de start-up-uri și companii tech naționale, accelerând astfel creșterea ecosistemului de inovație local.

Participarea României la acest proiect o poziționează printre câțiva ai europeni în domeniul semiconductorilor, într-o perioadă în care sectorul este considerat esențial pentru securitatea economică și tehnologică a continentului. Într-o lume în care crizele globale de pe piața cipurilor au expus vulnerabilitatea lanțurilor de aprovizionare, această strategie europeană de sustenabilitate și independență devine o prioritate majoră.

De la cercetare la producție, europenii pun bazele viitorului chipurilor

Infrastructura NanoIC funcționează pe un principiu de acces deschis, ce permite atât start-up-urilor, cât și marilor companii și cercetătorilor să-și testeze designurile, echipamentele și proceselor înainte de a ajunge pe piață. Aceasta reprezintă o pistă către reducerea decalajului dintre cercetare și industrie, în condițiile în care cererea pentru semiconductori crește exploziv, alimentată de avansurile în inteligență artificială și digitalizare.

Această inițiativă face parte din programul „Chips for Europe”, un pilon fundamental al strategiei europene pentru tehnologie și inovare digitale. Cu un buget total de aproape 3,7 miliarde de euro, aceste platforme infrastructurale reprezintă răspunsul Europei la criza globală a cipurilor și o șansă pentru a învinge decalajul față de marii jucători din Asia și America de Nord. Pe lângă componenta de cercetare, aceste proiecte devin catalizatori pentru dezvoltarea unei industrii locale robuste, capabilă să răspundă cererii din ce în ce mai mare a pieței globale pentru tehnologie de ultimă generație.

Între aceste investiții și colaborări, Europa își reafirmă intenția de a deveni un actor de top în domeniul semiconductorilor, iar România, prin implicarea sa, își croiește un drum către inovație, securitate și independență tehnologică. În lumea digitalizată de astăzi, această direcție poate deveni un pilon pentru viitorul economic al țării și al întregii Europe.