România a intrat în recesiune tehnică: Economia, sub semnul incertitudinii

Economia românească a intrat în recesiune tehnică, după cum arată datele recente publicate de Institutul Național de Statistică (INS). După două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB), Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, avertizează că perspectivele economice sunt dificile. „Economia nu merge bine. Nu va merge bine anul acesta, poate nici anii următori. Va fi greu de ieșit din această situație”, a declarat el pentru Digi24.ro.

Scăderea PIB-ului în trimestrul IV din 2025 a fost de 1,9% față de trimestrul anterior, iar în trimestrul III s-a înregistrat deja o contracție de 0,2%. Aceste cifre respectă definiția recesiunii tehnice, ceea ce complică și mai mult viitorul economic al țării.

Ce cauzează recesiunea?

Principalul motor al economiei, consumul, s-a diminuat semnificativ, potrivit lui Codirlașu. Inflația de 10% și creșterile salariale de doar 5% au dus la o scădere a puterii de cumpărare, iar consecințele sunt evidente. „Am avut inflație de aproximativ 10%, iar creșterile salariale au fost de doar 5%. Puterea de cumpărare a scăzut semnificativ și n-avea cum să nu se vadă în consum”, a adăugat acesta. În aceste condiții, este greu de anticipat o revenire rapidă a economiei.

În ciuda celor două trimestre negative, imaginea de ansamblu a anului 2025 sugerează o creștere economică de 0,6%, ceea ce demonstrează că recesiunea tehnică nu este neapărat asociată cu o scădere anuală a PIB-ului. Totuși, economiștii atrag atenția asupra riscurilor pe termen lung și a eventualelor efecte adverse.

Reacția autorităților și perspectivele de viitor

Premierul Ilie Bolojan a caracterizat această recesiune tehnică drept parte a „costului anticipat și inevitabil” al trecerii către un model economic bazat pe investiții și productivitate. El subliniază că România nu se află în criză, ci trece printr-o perioadă de ajustare. Această formulare optimistă contrastează cu îngrijorările exprimate de analiști, care consideră că revenirea va fi strâns legată de reformele necesare pentru stabilizarea economiei.

Consilierul Victor Giosan a explicat că recesiunile tehnice sunt frecvente în ciclurile economice, în special după perioade lungi de expansiune. Totuși, el a subliniat necesitatea adaptării rapide a politicilor fiscale pentru a evita o deteriorare și mai gravă a situației economice.

Codirlașu a indicat că, pentru a corecta deficitul bugetar, este esențial să se adopte măsuri de reducere a cheltuielilor publice, și nu de creștere a taxelor. „Reducerea deficitului ar trebui făcută prin reducerea cheltuielilor publice, nu prin creșterea taxelor. Nu ai cum să pornești economia luând bani din economia privată”, a afirmat el.

De asemenea, există temeri că România ar putea intra într-o perioadă de stagflație, o combinație complicată între stagnare economică și inflație ridicată. Aceasta ar putea crea un context economic și mai dificil, în care instrumentele clasice de politică monetară ar putea acționa împotriva intereselor economice.

Pe scurt, România traversează o perioadă delicată, marcată de incertitudini și riscuri economice. Perspectivele pentru anii următori depind de abilitatea autorităților de a implementa reformele necesare și de a reformula politicile fiscale într-o manieră care să stimuleze creșterea, nu să o inhibe. Consecințele acestor decizii se vor reflecta, fără îndoială, asupra bunăstării populației și stabilității economiei naționale.