BNR menține dobânda de politică monetară la 6,5%, anticipând inflație crescută din cauza crizei din Orientul Mijlociu

București – Banca Națională a României (BNR) a decis, în ședința de politică monetară din 7 aprilie, să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,5%. Decizia vine în contextul unor presiuni dezinflaționiste din partea cererii agregate, dar și al unor efecte inflaționiste anticipate din cauza crizei din Orientul Mijlociu.

Perspectivele inflației și impactul geopolitic

Rata anuală a inflației a continuat să scadă lent în primele două luni din 2026, ajungând la 9,31% în februarie, de la 9,69% în decembrie 2025. Inflația de bază CORE2 a înregistrat o ușoară scădere în aceeași perioadă, ajungând la 8,3% în februarie 2026, de la 8,5% în decembrie 2025. Estimările BNR, anterioare conflictului din Orientul Mijlociu, indicau o inflație de 3,9% la finalul anului.

Conform evaluărilor BNR, inflația anuală va crește în trimestrul doi al acestui an, depășind previziunile inițiale. Motivul principal este creșterea prețurilor la combustibili, ca urmare a majorării prețului petrolului și a gazelor naturale, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu.

Incertitudini interne și externe

Banca centrală subliniază importanța menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, pentru a susține creșterea economică durabilă. Incertitudinile interne, legate de continuarea consolidării fiscale, se adaugă riscurilor externe, generate de evenimentele din Orientul Mijlociu. Acestea din urmă influențează dinamica economiilor și inflația în Europa și la nivel mondial, dar și percepția de risc asupra regiunii, cu impact asupra costurilor de finanțare.

Erste Group consideră reducerea dobânzii ca fiind puțin probabilă, cel mai devreme în noiembrie, la ultima ședință a anului. Analistii grupului austriac au revizuit estimările de inflație pentru finalul anului la 5,1%, față de 4,6% anterior.

Efectele asupra economiei românești

Datele și analizele recente indică o ușoară revenire a activității economice în primul trimestru din 2026, concomitentă cu o nouă încetinire a dinamicii anuale a PIB-ului. Vânzările cu amănuntul și volumul serviciilor către populație au prezentat o scădere accentuată, în timp ce lucrările de construcții au continuat să scadă. Producția industrială a cunoscut o contractare semnificativă, iar exporturile au încetinit. Deficitul comercial și cel de cont curent au continuat să se reducă, datorită îmbunătățirii balanței veniturilor secundare.

Se anticipează ca inflația anuală să crească în perioada martie-iunie 2026, din cauza factorilor menționați anterior. Disiparea efectelor schemei de plafonare a prețului energiei electrice, a majorării TVA și a accizelor vor duce la o corecție bruscă a inflației anuale în trimestrul trei.

Consolidarea bugetară inițiată în 2025 va consolida presiunile dezinflaționiste, cu efecte favorabile asupra așteptărilor inflaționiste. Absorbția fondurilor europene, în special prin PNRR, este esențială pentru a contrabalansa efectele conflictului din Orientul Mijlociu și ale consolidării bugetare.

Progresele înregistrate în economia națională și deciziile BNR vor fi reevaluate la următoarea ședință de politică monetară.